OBIECTIV TIMIŞOARA

Restituiri culturale: mărturii-document dedicate Timişoarei

Prin preţioasa colaborare a regizorului timişorean Victor Popa, publicăm, în format multimedia (video şi audio), o serie de mărturii-document dedicate Timişoarei, prin dialoguri şi portrete cu personalităţi de seamă ale urbei, din diferite domenii – literatură, muzică, arte plastice, ştiinţă – dar şi cu nume de marcă din alte zone ale ţării. Este o nouă modalitate prin care, în cadrul rubricii noastre permanente „Obiectiv Timişoara”, susţinem candidatura oraşului de pe Bega la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021. Vă invităm să ne urmăriţi!



Eftimie Murgu şi Revoluţia de la 1848 în Banat

În anul 1848, numit „primăvara popoarelor”, au avut loc revoluţii în Europa de Vest şi Centrală: Palermo (ianuarie), Paris (22 februarie), Viena (13 martie), Budapesta (15 martie), ca şi în spaţiul românesc - Moldova, Ţara Românească, Transilvania şi Banat. Simbol al cărturarilor din Banat, Eftimie Murgu (1805-1870) a militat pentru libertatea poporului român, concepută atât sub raport naţional, cât şi social. Acest adevăr a fost ilustrat în întreaga sa gândire politico-revoluţionară, în atitudinea şi activitatea sa dinaintea revoluţiei, dar mai ales în timpul revoluţiei de la 1848. De Ionel Cionchin.



Conferinţă Matera/1. Pictura pe sticlă din Banat în secolul al XIX-lea

Pictura pe sticlă din Banat nu a fost îndeajuns de studiată şi valorificată, reprezentând o nişă cu mult potenţial. Ea este de multe ori asimilată cu pictura sârbească de gen din Banat sau considerată mult prea similară celei din Transilvania. Aceste perspective nu sunt greşite, ci doar incomplete. Există legături puternice la nivel stilistic între icoanele pictate în aceste spaţii, ca rod al unui fond cultural şi social comun. Totuşi, pictura bănățeană pe sticlă realizată pentru comunitățile românești are identitate proprie, caracter vernacular și valoare patrimonială distinctă. De Andreea Foanene.



Conferinţă Matera/2. Restaurarea și limbajul viitorului

Prezentăm un proiect inovator realizat cu studenții Facultății de Arte de la Universitatea de Vest Timișoara, coordonat de Filip Adrian Petcu în calitatea de autor al conceptului CONSBOX EGCY I/2018.  Proiectul ConsBOX vizează comunicarea rezultatelor cercetării în domeniul Conservare și Restaurare prin intermediul unei lucrări de artă contemporană, care angajează cercetarea de laborator, tehnologia și radiația electromagnetică ultravioletă, în realizarea unor relevee tridimensionale ale lucrărilor de artă înainte de restaurare, amplasate în spațiul public urban.



Restituiri culturale. George Ţărnea despre soarta poeziei

În 2015 se împlinesc 70 de ani de la naşterea lui George Ţărnea, cel care a fost supranumit poetul iubirii. Cu acest prilej publicăm un interviu video realizat în 1992 la Timişoara de către regizorul Victor Popa, în care îl putem asculta pe poet vorbind despre soarta poeziei, plecând de la următoarea premisă: „Soarta poeziei este una singură, cea care nu se poate tălmăci şi numai câţiva dintre noi au harul deosebit să întrezărească o rază prevestitoare din această soartă. Ceea ce rămâne pentru noi este doar semnul jertfei, repetat la nesfârşit, pentru că fără jertfă poezia nu se poate închega”.



Confindustria România 2014: Premiu pentru Cultură directorului nostru

La Confindustria România Awards For Excellence 2014, i s-a conferit Afroditei Cionchin, directorul revistei noastre, Premiul pentru Cultură, un premiu onorific pentru activitatea de traducătoare şi pentru „revista pe care a fondat-o şi o conduce, «Orizonturi culturale italo-române», important instrument de comunicare pentru promovarea, în Italia, a principalelor valori culturale româneşti şi a imaginii României şi românilor, ca şi a culturii italiene în România”. Alţi premiaţi: Pirelli România (Premiul Responsabilitate), Tenaris (Premiul Education), Rifil (Excelenţă în Sectorul Manufacturier).



Restituiri. Eugen Todoran, incursiune în istoria literaturii române

Personalitatea pe care o evocăm printr-o semnificativă incursiune în istoria literaturii române este Eugen Todoran (1918-1997), filolog şi profesor universitar, unul din cei mai reputaţi eminescologi ai culturii noastre. Pentru opera sa ştiinţifică, 15 cărţi şi 216 studii, a fost distins cu diferite premii printre care Premiul Uniunii Scriitorilor şi Premiul Academiei Române. A fost rector al Universităţii de Vest din Timişoara în perioada 1990-1996, iar Biblioteca Centrală Universitară din oraş îi poartă astăzi numele. Dialogul în format video este realizat de regizorul Victor Popa.



Sfinţirea fundamentului Catedralei Mitropolitane din Timişoara

În anul 1936, în Duminica de 20 a lunii Undrea, capitala Banatului a marcat momentul sfinţirii fundamentului viitoarei Catedrale Mitropolitane a provinciei româneşti. Ridicarea unei Catedrale în capitala Banatului a fost un mai vechi deziderat al românilor de confesiune ortodoxă din această parte a României, prin aceasta dorindu-se înfiinţarea unei Episcopii creştin-ortodoxe în oraşul de pe malurile Begheiului. Slujba de sfinţire a fost oficiată de Episcopul dr. Andrei Magier, luând parte la momentul solemn toate autorităţile vremii şi mulţi drept-credincioşi. Evocare de Cornel Florin Seracin.



Ormós Zsigmond şi colecţia de artă italiană de la Muzeul din Timişoara

Colecţia europeană a Muzeului de Artă Timişoara este legată de personalitatea lui Ormós Zsigmond (1813-1894). Prin donaţia testamentară din 18 septembrie 1895, majoritatea lucrărilor din colecţia sa a intrat în patrimoniul Societăţii de Istorie şi Arheologie din Banat, viitorul Muzeu de Artă. În ansamblul colecţiei Ormós, pictura italiană ocupă un loc de seamă atât sub aspect valoric, cât şi numeric. Studiul lui Marius Cornea, pe care îl publicăm şi în italiană, inaugurează colaborarea revistei noastre cu Banaterra. Enciclopedia Banatului, care ne-a încredinţat ediţia sa italiană.



Sculptura lui Paul Neagu: trei mari expoziţii la Timişoara şi Cluj-Napoca

La 10 ani de la dispariţie, România îi aduce un omagiu lui Paul Neagu, cel mai important sculptor român de la Brâncuşi încoace, stabilit la Londra în 1970. Două expoziţii la Timişoara şi una la Cluj-Napoca oferă o amplă perspectivă asupra operei marelui artist care, după cum scrie Sir Nicholas Serota, director al Tate Museum din Londra, „a descoperit un nou limbaj în sculptură, cu rădăcini în moștenirea sa românească, fără a se limita la aceasta”. Partener media al proiectului, revista noastră publică textul critic semnat de Ileana Pintilie, două cataloage şi materiale video cu artistul.



Expoziţie Rembrandt la Muzeul de Artă din Timişoara

„Expoziția Rembrandt - apogeul artei gravurii face parte dintr-un program prin care dorim să arătăm cum operele artistice și științele umaniste produc schimbări majore în vocabularul istoric, generând un raport înnoitor între «spațiul experienței» și «orizontul așteptării»". Cu această premisă prezintă Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timişoara, expoziţia-eveniment care are loc în perioada 10.12.2014-10.03.2015 în oraşul de pe Bega, cu peste 250 de gravuri originale obținute prin imprimare de pe plăcile lui Rembrandt aflate la Muzeul Luvru din Paris.



Ştefan Popa Popa’s, Palma d’Oro pentru Pace 2014

Palma d’Oro pentru Pace, oferită de Confederaţia Internaţională a Cavalerilor Cruciaţi Guardiani di Pace (Assisi-Malta), este o recunoaştere pentru merite deosebite în promovarea idealurilor de pace în Italia şi în lume. Până în prezent 32 de personalităţi au primit valorosul premiu, printre ele Papa Benedict al XVI-lea şi Nobelul Rita Levi Montalcini. La San’Antonio Abate de lângă Napoli, anul acesta Ştefan Popa Popa’s a fost alesul, fiind singurul român laureat al prestigioasei distincţii. Publicăm un reportaj video realizat de regizorul Victor Popa la ceremonia de decernare a premiului.



Luminiţa Ţăranu, parcursul poliedric al unei artiste afirmate în Italia

Luminița Țăranu e printre puținii artiști români deplin afirmați în Italia, lucrările sale integrându-se, prin caracterul experimental, în lumea actuală a artei contemporane. S-a născut la Lugoj în 1960, iar din 1987 trăiește în Italia, în apropiere de Roma. Traseul său artistic se desfășoară de la reprezentări postclasice până la instalații de avangardă, pictură, megaobiecte/sculpturi și integrări artistice în lucrări de restructurare arhitectonică. În 2013-2014 a realizat unul din proiectele sale cele mai importante, „Columna mutãtio”, omagiu Columnei lui Traian. Prezentare de Claudia Mandi.



Splendoare și rafinament în portul tradițional din câmpia Banatului

Pornind de la oameni și obiectele plăsmuite de ei, poți cunoaște un popor. Alături de limbă, obiceiuri și tradiții, costumul popular este un blazon, o marcă a identității etnice, un document cu certă valoare istorică și artistică. Înveșmântați cu mândrie în portul tradițional de sărbătoare, bănățenii au contribuit conștient la completarea artei populare românești și europene, cu piese și repertorii decorative spectaculoase, de un fast extraordinar. Admirate pentru coloritul lor rafinat, costumele populare bănățene au devenit astăzi mesageri ai valorilor culturale în întreaga lume. Studiu de Marius Matei.



Francesco Griselini și prima istorie a Banatului Timişoarei

Istoricul Victor Neumann analizează contribuția lui Francesco Griselini la istoria Banatului și la debutul relațiilor italo-române în această parte a imperiului habsburgic. În urma călătoriei din 1774-77 a apărut lucrarea Lettere odeporiche (1780), care descrie Banatul Timișoarei, tradusă apoi în germană și română. Remarcabil este faptul că ediția italiană cuprinde cinci capitole în plus față de varianta germană, aducând numeroase date noi cu privire la istoria, mișcarea demografică, religiile, mentalitățile, geografia și etnografia regiunii. Ar fi binevenită o traducere a ediției originale italiene.



Restituiri culturale. Maestrul Ion Lucian, un mare om de teatru

Anul acesta se împlinesc 90 de ani de la naşterea Maestrului Ion Lucian, care ne-a părăsit din păcate în urmă cu doi ani. Prin preţioasa colaborare a regizorului Victor Popa în cadrul rubricii noastre permanente „Restituiri culturale”, le propunem tuturor celor care ne urmăresc să ni-l reamintim pe Maestru printr-un amplu interviu video realizat în 1993 la Timişoara, în care mărturisește: „Mă definesc drept un om de teatru, pentru că în afară de teatru viaţa mea nu a reprezentat nimic. Nu am cum să mă caracterizez decât ca om de teatru”.



Focus. La Faenza, Teatrul Merlin din Timişoara cu „Frumoasa şi Bestia”

În 30 noiembrie, la orele 16.00, compania Merlin din Timişoara va prezenta la Teatrul Masini din Faenza spectacolul Frumoasa și Bestia. Acesta face parte din proiectul Timişoara, oraşul meu în Europa, în ideea de a face cunoscută aşezarea de pe malurile canalului Bega, supranumită Mica Vienă, prin scenografia creată de Attila Bajko. Decorul este constituit din proiecţii ale clădirilor istorice ale Timişoarei baroce de la început de secol XX. Bazată pe o străveche temă, povestea a fost pusă în scenă de regizoarea Éva Lábadi Megyes, folosind tehnicile teatrului de umbre.



Fabrica Guban din Timişoara: reabilitarea unui spaţiu în ruină

Anca Pandelea lansează un apel pentru reabilitarea unui spaţiu istoric al Timişoarei: Fabrica Guban, o marcă românească de prestigiu fondată de Blaziu Guban şi dusă apoi mai departe de fiul acestuia, Tiberiu, până la pensionare, după care a urmat o decădere continuă. Spaţiile în care Fabrica Guban şi-a desfăşurat cea mai mare parte din activitate sunt lăsate în paragină, aflându-se într-o stare avansată de degradare: „Cunoscând povestea acestor spaţii, am apreciat şi mai mult valoarea lor. De ce să ştergem cu buretele tot ce a fost, când putem să construim pe fundaţii solide?”



Restituiri culturale: Cornel Ungureanu despre Zaharia Stancu

Anul acesta se împlinesc 40 de ani de la dispariţia scriitorului Zaharia Stancu, laureat al premiului Herder în 1971. Criticul Cornel Ungureanu ne vorbeşte despre destinul său uman şi literar, parafrazând pamfletul celebru al lui Cioran Omul fără destin: „Zaharia Stancu este categoric un om cu destin, omul care reuşeşte să fie în permanenţă un ʻcazʼ, să substanţializeze o esenţă, să fie o prezenţă contrariantă, de foarte multe ori descurajantă, dar mereu constructivă, mereu edificând ceva pentru sau împotriva tuturor”. Un interviu video realizat în 1993 de regizorul Victor Popa.



Popa’s la Paris, Târgul Internaţional de Carte 2014

Prin colaborarea regizorului Victor Popa, publicăm un fascinant reportaj video de la Paris unde, la Palatul de Behague, reședinţa Ambasadorului României, a avut loc expoziţia „Anthropo-Satire. Arts visuels” a maestrului Ştefan Popa Popa’s. Apoi, la cea de a 34-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte de la Paris (21-24 martie 2014), artistul nostru a participat atât la Standul României, cât şi la Standul Franţei, iar în faţa mesei sale de lucru a fost mereu coadă. A desenat mereu. „Suntem aici în faţa unui fenomen, un fenomen de creativitate şi intuiţie”, cum l-a definit Matei Vişniec.



Restituiri culturale: Cornel Şuboni despre secretele viorii

Muzeul Banatului găzduieşte Expoziţia permanentă „Vioara - o pasiune de o viaţă”, lăsată moştenire de dr. ing. Cornel Şuboni (1920-1998), cunoscutul violonist şi lutier timişorean. Obiectele donate de Cornel Şuboni muzeului fac posibilă reconstituirea întregii istorii a viorii şi a evoluţiei acestui instrument, de la copacul din pădure până la vioara maeştrilor italieni, considerată şi astăzi un model de perfecţiune. Prin colaborarea regizorului Victor Popa, avem privilegiul de a intra, peste timp, în atelierul pasionatului artizan pentru a descoperi secretele celui mai nobil instrument.



Restituiri culturale: Maestrul Nicolae Boboc despre Timişoara muzicală

Prin preţioasa colaborare a regizorului Victor Popa publicăm un dialog video cu maestrul Nicolae Boboc (1920-1999), compozitor, dirijor şi muzicolog, dirijor fondator şi primul director al Filarmonicii de Stat Arad (1948-1959), apoi prim dirijor la Filarmonica „Banatul” din Timişoara între anii 1959 şi 1982, dar şi prim dirijor şi director la Opera din Timişoara în perioada 1963-1974. Maestrul vorbeşte despre destinul său artistic şi despre contribuţia pe care a adus-o la dezvoltarea vieţii muzicale a oraşului de pe Bega şi la racordarea acesteia la marele circuit al muzicii contemporane internaţionale.



Restituiri culturale: Ioan Alexandru, despre credinţă şi criza spirituală

„Nu sunt mai multe crize şi nu sunt mai multe posibilităţi de rezolvare. Există o singură criză din care derivă toate celelalte, după părerea mea. Este o criză de ordin spiritual care provine din faptul că Evanghelia lui Isus Cristos şi persoana lui nu se află la locul de cinste care se cuvine pentru ca el să poată fi lucrător şi-n istoria poporului român”. Astfel se exprima în urmă cu douăzeci de ani Ioan Alexandru, cunoscut poet, publicist, eseist, traducător şi, după 1990, om politic. Prin preţioasa colaborare a regizorului Victor Popa, îl evocăm printr-un material video realizat la Timişoara în 1994.



Restituiri culturale. Paul Everac în „tranziţie” la Timişoara

În 2014 se împlinesc 90 de ani de la naşterea cunoscutului dramaturg şi om de cultură Paul Everac (1924-2011), pe numele său adevărat Petre Constantinescu. Prin preţioasa colaborare a regizorului Victor Popa, îl evocăm printr-un material video realizat la Timişoara în 1999, cu ocazia unei lansări de carte. Everac se referă, printre altele, la promovarea şi difuzarea culturii române în străinătate şi în mod special în Italia, având în vedere experienţa de director al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică „Nicolae Iorga” de la Veneţia în perioada 1995-1997.



Restituiri culturale. Paul Neagu, de la Timişoara la Londra

În 2014 se împlinesc 10 ani de la dispariţia marelui artist Paul Neagu (1938-2004), considerat cel mai valoros sculptor român de la Brâncuși încoace, în general necunoscut de publicul român pentru că majoritatea activităţii sale artistice s-a desfăşurat în afara ţării, la Londra. Prin preţioasa colaborare a regizorului Victor Popa, îl evocăm printr-un interviu video realizat la Timişoara în 1994: „Simplitatea obiectului pe care îl ofer este un rezultat, cum spunea şi Brâncuşi, simplitatea nu e un scop după care fugi, iar dacă se întâmplă să ajungi la ea îi zici Bine-ai venit!”



Evul Mediu la Timişoara: importante descoperiri arheologice

În cadrul lucrărilor unui amplu proiect de reabilitare a centrului istoric al Timişoarei, sunt scoase la iveală vestigii arheologice de mare interes ştiinţific despre care ne vorbeşte domnul Dan Leopold Ciobotaru, manager al Muzeului Banatului, arătând că „deosebit de importante sunt dezvelirea fundaţiilor bisericii medievale din piaţa Sf. Gheorghe, precum şi a structurii pieţei medievale”. În continuare, un interviu audio cu arheologul Florin Draşovean, coordonatorul şantierului arheologic, şi o incursiune istorică privind biserica Sfântul Gheorghe din Cetate, pe care ne-o propune Claudiu Călin.



„Sculptorul clopotelor”: Ștefan Călărășanu, o viaţă dedicată artei

În 2 decembrie 2013 a plecat dintre noi, la vârsta de 66 de ani, artistul Ştefan Călărăşanu, „sculptorul clopotelor”, cum era supranumit. Revista noastră îi aduce un omagiu coral, prin contribuţia scriitorului Marcel Tolcea, a regizorului Victor Popa şi a fotografului Liviu Tulbure. „De la George Apostu am învăţat respectul faţă de artă, spunea în 1993. Indiferent dacă ninge sau plouă, e toamnă sau vară, sunt probleme sociale sau se schimbă un sistem social, atelierul trebuie să fie sfânt. Dacă te-ai apucat să umbli pe drumul ăsta, umblă până la capăt, că şi-aşa n-are capăt…”



Restituiri culturale. Francisc Valkay, maestru al baletului românesc

Prin preţioasa colaborare a regizorului Victor Popa publicăm un dialog video cu maestrul Francisc Valkay, născut în 1940 la Timişoara, de al cărui nume se leagă cea mai strălucitoare perioadă a baletului românesc. Maestrul vorbeşte despre destinul său artistic şi despre pasiunea pentru dans moştenită din familie: „Meseria mi-a oferit tot ce era posibil, iar acum am trecut într-o altă valenţă. A nu mai dansa este un act biologic îngrozitor de suportat. Mi-am găsit însă resurse de a face creaţie, coregrafie, regie, de a mă aventura în această posibilitate de a face mai mult decât a dansa”.



Atanasie Conciatu, un bănăţean erou al Marii Uniri

În cadrul proiectului de cercetare „Banatul multietnic. Recuperarea memoriei istorice” realizat de revista noastră, istoricul Ionel Cionchin evocă figura preotului martir Atanasie Conciatu şi contribuţia sa la lupta pentru eliberare naţională şi unirea românilor bănăţeni în graniţele unui stat românesc. În această luptă se înscrie „revoluţia” ţăranilor din toamna anului 1918 din comuna timişeană Denta, condusă de Atanasie Conciatu. Deşi n-a murit în război, ci împuşcat de soldaţii maghiari, acesta a fost trecut primul pe placa de marmură a „Monumentului Eroilor căzuţi în primul război mondial”.



Simona Neumann: „Cum să construim o Capitală Culturală Europeană”

„Ceea ce contează cu adevărat, ceea ce vă va evidenţia în cursa pentru titlul de Capitală Culturală a Europei este dimensiunea europeană a proiectelor culturale locale”, spunea domnul Ektor Tsatsoulis la seminarul Timişoara 2021 – Să construim o Capitală Culturală Europeană, 14-15 octombrie 2013, desfăşurat la iniţiativa Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană. Prezentăm câteva dintre aspectele cele mai semnificative ilustrate la seminar, într-un dialog cu doamna Simona Neumann, director executiv al Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană.



Restituiri culturale. Monica Lovinescu în dialog cu Virgil Ierunca

Prin preţioasa colaborare a regizorului Victor Popa publicăm un dialog video de excepţie cu Virgil Ierunca şi Monica Lovinescu despre misiunea acestora la Radio Europa Liberă şi despre rolul intelectualului în societate, fie ea în democraţie sau sub regimuri totalitare: „Intelectualii sunt primejdioşi pentru putere şi faţă de propria lor conştiinţă. Ei sunt o categorie de oameni care trebuie să convertească zi de zi libertatea pe care o au în responsabilitate”. Realizat în 1993 la Timişoara, dialogul evidenţiază tot ceea ce reprezintă acest oraş pentru libertatea României de azi.



„Riviviscenze di lacerti”. Pictura lui Marco Paladini la Timişoara

În 14 noiembrie 2013 va fi inaugurată la Timişoara expoziţia Riviviscenze di lacerti / Redeşteptări de fragmente de Marco Paladini, pictor originar din Genova, care de câţiva ani a ales să trăiască şi să-şi exprime arta în oraşul de pe Bega. „În viaţa mea producţia artistică cea mai elocventă s-a verificat mereu atunci când alături de mine am avut garanţia unei femei cu rol de «muză». În ziua în care mi-am dat seama că în Italia această realitate mi-ar fi tot mai prejudiciată din motive socio-economice şi etnice, am început să mă alătur unui prieten care de ceva timp frecventa România”.



Restituiri culturale. Pictorul Diodor Dure în cuvinte şi imagini

Anul acesta se împlinesc 10 ani de la dispariţia pictorului Diodor Dure. Născut în 1926 la Lugoj, Diodor Dure a absolvit Şcoala de Artă din Timişoara în 1948, fiind membru al Uniunii Artiştilor Plastici din 1951. Între 1848 şi 1989 a avut peste 150 de expoziţii. Îl evocăm printr-un preţios document realizat de regizorul Victor Popa, în care îi putem admira lucrările şi îl putem auzi vorbind despre pasiunea sa pentru pictură şi despre destinul său artistic, mărturisind: „În 1987, la deschiderea expoziţiei personale de la Sala Dalles din Bucureşti, am primit cea mai frumoasă satisfacţie din viaţa mea”.



Muzica vremurilor de demult. Povestea „Peregrinilor”

Timişoara devine, pas cu pas, un oraş european care îşi întâmpină turiştii aşa cum se cuvine. În vara lui 2013, atenţia a fost atrasă de acorduri ce nu s-au mai auzit între zidurile cetăţii din vremea trubadurilor ambulanţi. O trupă de copii talentaţi a reuşit să reînvie atmosfera de demult. Pentru italienii de aici a fost o surpriză să audă dialectul din Apulia cântat la sărbătorile oraşului sau pe scenele de festival. Au aflat că cei şase copii care cântau Saltarello şi Pizzicarella la instrumente ciudate, îmbrăcaţi după moda altor vremuri, sunt „Peregrinii” care au ales să ilustreze istoria Banatului.



Restituiri culturale. Andrei Pleşu şi rolul intelectualului

„Intelectualul trebuie să fie întotdeauna în contratimp cu ceea ce se întâmplă în jur. Dacă lumea din jur este haotică, dezechilibrată, el trebuie să facă un efort să aducă un coeficient de echilibru, de seninătate, de limpezime, care să atenueze puţin din efectele turbulente ale contextului. Dacă, dimpotrivă, contextul e adormit, inerţial, atunci intelectualul are rolul de a provoca, de a stimula reactivitatea. N-aş vorbi despre un rol definitiv al intelectualului, ci despre o anumită inteligentă adaptare a lui la împrejurări”. Andrei Pleşu într-un dialog video cu regizorul Victor Popa.



Casa artistului: Gheorghe Fikl, un timişorean „ales” de prinţul Charles

Timişoreanul Gheorghe Fikl este un artist complet. Pictura, muzica şi fotografia coexistă în universul său artistic, casa artistului din Socolari fiind deopotrivă un spaţiu exterior şi interior, atemporal. Este fascinantă expresia pe care o repetă ori de câte ori vorbeşte de Socolari: „Acolo dau drumul la viaţă”. Iar două dintre tablourile sale (Taur violet în altar şi Staul cu oii şi candelabru) au ajuns în colecţia particulară a Prinţului Charles. „Şi el, la rândul său, adaugă Fikl, cochetează cu arta, a terminat şi el o facultate de artă... şi el pictează”. Un reportaj de Oana Grimacovschi.



Paul Iorgovici Brâncoveanu, cărturar bănăţean din secolul al XVIII-lea

Istoricul Ionel Cionchin evocă figura lui Paul Iorgovici Brâncoveanu (1764-1808), „întâiul iluminist propriu-zis din Banat”, cum l-a numit Nicolae Danciu Petniceanu. S-a născut la Vărădia, judeţul Caraş-Severin, în familia preotului Marcu, parohul bisericii din comună. A studiat filosofia la Bratislava şi dreptul la Pesta şi Viena. A locuit timp de trei ani la Roma, înscriindu-se la Institutul „Propaganda Fide”, a cercetat lucrări şi documente la Biblioteca Vaticanului, adunând materiale pentru o lucrare privind originea, vechimea şi continuitatea poporului român în spaţiul ancestral.



Restituiri culturale. În amintirea poetului Anghel Dumbrăveanu

„Toate drumurile lumii/ Sunt in inima noastră./ Rămânem aici să-nvăţăm semnele vremii/ Şi să plecăm pe drumul magilor la ceasul ştiut./ Ce amurg, femeia mea, ce amurg sidefiu,/ Şi marea ce singură, şi cântecul sturzului/ Ce adevărat se aude în ceaţă”. În 12 mai 2013 a plecat dintre noi, la vârsta de optzeci de ani, poetul, prozatorul şi traducătorul Anghel Dumbrăveanu, ilustru reprezentant al generaţiei literare ’60. Să ni-l amintim într-un preţios dialog, realizat în format video, cu regizorul Victor Popa, recitând din versurile sale şi vorbind despre viaţa şi activitatea sa literară.



Artă românească modernă, o nouă expoziţie permanentă la Timişoara

Muzeul de Artă din Timişoara a inaugurat în 23 iulie 2013 o nouă expoziţie permanentă de artă românească modernă care cuprinde în jur de 150 de lucrări de pictură și sculptură create în perioada 1850-1970 de cei mai importanţi artişti români moderni și încearcă să puncteze, prin expunerea cronologică, evoluția artei românești moderne și transformările de ordin stilistic și tematic apărute în acest interval de timp. Expoziţia constituie un proiect al secţiei de specialitate din cadrul Muzeului de Artă timişorean şi este îngrijită de muzeograful Ramona Orban, care semnează această prezentare.



Restituiri culturale: Traian Liviu Biraescu, Amintiri despre Lucian Blaga

Traian Liviu Birăescu (1924-1998) este un critic literar, eseist şi prozator timişorean care a urmat Facultatea de Litere şi Filosofie şi Facultatea de Drept din Cluj, pe care le-a absolvit în 1948. În interviul în format video, realizat de regizorul Victor Popa în 1994, Traian Liviu Birăescu ne dă mărturie despre experienţa de student care l-a avut ca profesor, timp de trei ani, pe Lucian Blaga: „Ceea ce era important la el nu era cursul, ci seminarul, la sfârşitul căruia trăgea nişte concluzii simple, sobre, lapidare, dar prin prezenţa lui te incita”. Amintiri pe care ne bucurăm să le împărtăşim.



Sf. Gerard de Cenad, simpozion şi proiect de traducere în premieră

În 23 mai 2013, Episcopia Romano-Catolică Timișoara a găzduit simpozionul „Opera Sf. Gerard de Cenad în context cultural și biografic”, organizat în colaborare cu Universitatea de Vest. Publicăm rezumatele comunicărilor prezentate, ca şi cuvântul de întâmpinare al Excelenței Sale Martin Roos, episcop diecezan de Timișoara. Semnalăm, de asemenea, proiectul de traducere și publicare, în premieră, a celei mai vechi cărți scrise pe teritoriul actual al României: Gerard de Cenad, Deliberatio supra hymnum trium puerorum ad Isingrimum liberalem (secolul al XI-lea).



Designerul Alina Lăţan şi premiera „Anna Karenina” la Timişoara

În 2 iunie 2013 a avut loc, la Teatrul Naţional din Timişoara, premiera piesei Anna Karenina, în regia Adei Lupu Hausvater. Costumele pentru acest spectacol au fost realizate de Alina Lăţan, designer vestimentar, iar Oana Grimacovschi intră în universul ei fascinant: „Anna Karenina este un proiect de suflet care m-a inspirat enorm, mărturiseşte Alina. Fireşte că am urmărit o linie clasică, bine definită, de scenariu, dar am adaptat-o - prin soluţii tehnice - timpurilor noastre şi mai ales regulilor scenei de teatru, diferită de cea a prezentărilor de modă”.



Claudio Marinelli, expoziţia fotografică „Macchie italiane”

Claudio Marinelli este autorul expoziției de fotografii Macchie italiane, organizată în luna mai 2013 în Aula festivă a Bibliotecii Centrale Universitare Eugen Todoran din Timișoara, sub auspiciile Consulatului General Italian. Expoziția este un elogiu al unor locuri, tradiții seculare, instantanee cotidiene elocvente surprinse de sensibilitatea fotografului în Italia Centrală și de Nord. La inaugurarea expoziţiei, Claudio Marinelli a acordat un interviu colegei Felicia Ristea de la Radio Timişoara, partener cultural al revistei noastre, pe care îl publicăm în format audio.



Dezvoltare şi cultură: interviu cu Diego Brasioli, ambasadorul Italiei

În data de 18 aprilie, noul ambasador al Italiei în România, Excelenţa Sa Diego Brasioli, a fost prezent la Timişoara pentru a se întâlni cu membrii comunităţii italiene şi pentru inaugurarea noului sediu al Confindustria Romania Territoriale Timiş, filială condusă de domnul Gilberto Tiveron. Cu această ocazie, Excelenţa Sa a avut amabilitatea să acorde un interviu colegei Felicia Ristea de la Radio Timişoara, partener cultural al revistei noastre. Publicăm în format audio acest interviu care atinge o serie de probleme de interes şi actualitate privind raporturile bilaterale dintre cele două ţări.



Restituiri culturale: Cartea veche bisericească la Timişoara

Pr. Ionel Popescu ne introduce cărţile vechi din patrimoniul teologic şi cultural al Bisericii ortodoxe române, aflate la Muzeul de artă religioasă veche al Arhiepiscopiei Timişoarei de la subsolul Catedralei mitropolitane. Între acestea, aici sunt păstrate aşa-numita Cazanie a lui Varlaam (Cartea românească de învățătură de la prăvilele împărătești a Mitropolitului Varlaam al Moldovei, 1643), Pravila de la Govora („Pravila cea mică”, Govora, 1640) şi Îndreptarea legii („Pravila cea mare”, Târgovişte, 1652). Materialul video este realizat de regizorul Victor Popa.



Figuri din trecutul Timişoarei şi evenimente din istoria sa

Emil Petru Raţiu, medic-scriitor stabilit în Italia din 1969, evocă unele dintre cele mai semnificative episoade din istoria bogată a Timişoarei. Una dintre figurile remarcabile din trecutul oraşului este Johann Nepomuk Preyer. Personalitate complexă, el a fost un istoric al Timişoarei, de la începuturile ei până în timpurile sale, a fost ziarist scriind articole politice şi sociale, poet şi dramaturg. În ce priveşte istoria românilor şi a ungurilor, Preyer descrie prezenţa lui Carol Robert de Anjou la Timişoara, ajuns pe tronul Ungariei după stingerea dinastiei arpadiene, prin moartea regelui Andrei al III-lea.



Designul de mobilier în relaţie cu orizontul arhaic

Faptul că, după cum este cunoscut, Banatul a parcurs o lungă perioadă din istoria sa într-o oarecare rezistenţă faţă de influenţele străine, poate demonstra modul eficient şi natural prin care oamenii au creat obiecte folosindu-se doar de ceea ce aveau la îndemână, descoperind totodată noi şi ingenioase moduri de perfecţionare. Designerii ar trebui să privească şi înspre modul de devenire obiectuală, în încercarea de a menţine neîntreruptă relaţia pe care designul de produs o are cu manifestările anterioare, cu tradiţiile şi valorile din orizontul arhaic. Este ceea ce ne propune Iosif Mihailo.



„Visele doamnei Pachet”. Versuri de Anni-Lorei Mainka

Publicăm un grupaj de versuri semnate de poeta Anni-Lorei Mainka din Köln şi extrase din volumul recent apărut Visele doamnei Pachet (Editura Brumar, 2013). Versurile sunt introduse de Gabriela Mocănaşu: O partitură răscolitor-odihnitoare ne invită să trăim răspunsurile noastre la întrebările ce atârnă pe „margini de aer”. Suntem atraşi în poem, cititorii devin ei înşişi versuri, se scrie despre mine, despre tine, despre noi. Ni se pun la dispoziţie valize, chei, „agrafe nasturi respiraţii unghii”, „gust amar de rodie necoaptă”, ni se cere să devenim empatici, să ştergem praful cu „pielea nopţilor”.



„Dacă păpădia ar vorbi”. Artişti timişoreni la Veneţia

Semnalăm două evenimente. Primul, programat concomitent cu cea de-a 55-a ediţie a Bienalei de Artă de la Veneţia, este expoziţia If A DandeLION Could Talk / Dacă păpădia ar vorbi care prezintă o amplă selecţie de lucrări de artă, materiale video şi documentare, din creaţia grupului Sigma 1, grup istoric activ în anii ’70 ai secolului XX la Timişoara, alături de lucrări individuale ale membrilor săi, Ştefan Bertalan, Constantin Flondor şi Doru Tulcan. Al doilea vizează proiectul „96 heARTbeats 96 heARTfelt portraits 96 days” al artistei plastice de origine timişoreană Diana Toma din SUA.



Artista timişoreană Diana Toma a realizat grafica pentru US OPEN 2013

De curând, Asociaţia de Tenis a Statelor Unite a selecţionat grafica realizată de Diana Toma pentru campionatul US OPEN 2013. De origine din Timişoara, artista locuieşte acum în Statele Unite şi, în interviul realizat de Oana Grimacovschi, ne vorbeşte despre experienţele şi reuşitele ei profesionale, dar şi despre noile proiecte pe care le are pentru acest an, adăugând: „Interviul acesta mi-a inspirat şi o idee de proiect, «Şarmul European - un oraş de pe râul Bega». Văd o serie de picturi din zona istorică, şi nu numai, a Timişoarei. Vă voi anunţa când voi demara proiectul!”



Legături culturale între Timişoara şi Italia în Evul Mediu

Zsuzsanna Kopeczny, arheolog la Muzeul Banatului din Timişoara, evocă multiplele legături culturale ale Timişoarei cu Italia, odată cu stabilirea aici, chiar dacă temporară, a curţii regale a lui Caroberto sau Carol Robert (Carol I), primul rege din dinastia angevină pe tronul Ungariei, între anii 1316-1323. Instalarea descendentului familiei regale napoletane de Anjou la Timişoara a avut ca impact şi menţionarea localităţii (la această dată Timişoara nu atinsese încă statutul de târg) de către Angelino Dulcerto pe harta de navigaţie realizată de acesta în 1339.



Relaţii ale designului cu orizontul etnografic. Elemente din Banat

Iosif Mihailo propune un interesant studiu pornind de la faptul că în România, şi în speţă în Banat, mai există încă aplicaţii ale etnografiei, obligând şi responsabilizând designerii contemporani. Fie că e vorba despre designul unor obiecte de uz casnic, mobilier sau creaţii vestimentare, felul în care creatorii obiectelor populare tradiţionale au reuşit să îmbine armonios criteriile funcţionale cu cerinţele estetice, constrângerile materiale cu tehnologiile disponibile, poate constitui un motiv de reflecţie şi o sursă autentică de inspiraţie pentru obiecte de design de actualitate.



Nou. Restituiri culturale: Octavian Paler despre spiritul Timişoarei

Prin preţioasa colaborare a regizorului timişorean Victor Popa, începând din acest număr publicăm săptămânal, în format multumedia (video şi audio), o serie de mărturii-document dedicate Timişoarei, prin dialoguri şi portrete cu personalităţi de seamă ale urbei, din varii domenii - literatură, muzică, arte plastice, ştiinţă - dar şi cu nume de marcă din alte zone ale ţării. Este o nouă modalitate prin care, în cadrul rubricii noastre permanente „Obiectiv Timişoara”, susţinem candidatura oraşului de pe Bega la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021. Vă invităm să ne urmăriţi!



Lavinia Simion: „Cultura, un motor de revigorare a Timişoarei”

„Timişoara este şi astăzi singurul oraş european care are trei teatre în trei limbi naţionale, care funcţionează în aceeaşi clădire, Palatul Culturii. Un element care se înscrie în lista celor peste o mie de premiere ale Timișoarei, realizări din diferite domenii, care constituie un background valoros pentru candidatura la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021”. Despre felul în care se pregăteşte Timişoara pentru a demonstra că merită acest titlu ne vorbeşte Lavinia Simion, consilier în cadrul Direcţiei Comunicare, Compartimentul Instituţii Culturale de la Primăria Timişoara.



„Spazio Italia” la Radio Timişoara. În dialog cu Felicia Ristea

„Spazio Italia” de la Radio Timişoara este singura emisiune în limba italiană din ţară care se adresează vorbitorilor de italiană din România. Felicia Ristea, jurnalist şi realizator de emisiuni culturale la Radio Timişoara, ne vorbeşte despre această experienţă interculturală, ca şi despre italienii stabiliţi la noi: „Sînt impresionată de interesul sincer şi profesionist pe care îl are echipa «Spazio Italia» pentru a realiza o emisiune interesantă, antrenantă, informativă, relaxantă. Cum s-a dovedit în istoria Banatului sîntem mai bogaţi cunoscîndu-ne între noi, învăţînd unii de la alţii”.



Timişoara candidează la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021

Timișoara se pregătește pentru competiția Capitale Europene ale Culturii, care poate determina dezvoltarea și revigorarea orașului prin intermediul culturii. Un prim pas în această direcție l-au făcut timişorenii în 20 decembrie 2012, când în cadrul manifestărilor celebrative şi comemorative dedicate Revoluţiei din 1989 a fost anunțată oficial candidatura pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2021. Revista noastră se alătură acestui amplu proiect printr-un demers articulat şi continuativ de promovare atât în spaţiul cultural italian, cât şi în cel românesc.



„Parfum de cafea şi de Mitteleuropa”. Riccardo Illy, istoria unei familii

Există istorii şi destine care par să aibă în patrimoniul lor genetic vocaţia interculturalităţii. Origine, evoluţie, context şi perspective: toate duc, în mod natural, la deschiderea de noi orizonturi şi convergenţa acestora. Aşa este şi istoria familiei Illy, un nume care defineşte deopotrivă un brand de renume internaţional, o marcă de prestigiu pe piaţa cafelei şi nu numai. Aflăm mai multe de la Riccardo Illy, figură de prim plan în actuala conducere a companiei de familie, cunoscut şi pentru funcţiile sale publice, precum cea de Primar al Triestului şi Preşedinte al Regiunii Friuli Venezia Giulia.



Paolo Ceriani: „Timişoara, un mare patrimoniu de salvat”

«Mica Vienă», bogată în edificii monumentale, şi-a pierdut în timp strălucirea şi vivacitatea, ajungând la o stare de degradare. O  recalificare a consistentului patrimoniu arhitectonico-monumental al Timişoarei ar fi extrem de utilă oraşului, inclusiv în vederea candidaturii la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021, având un efect benefic şi asupra economiei din regiune”. O susţine inginerul milanez Paolo Ceriani, expert în restaurare, stabilit la Timişoara de doi ani. Bun cunoscător al oraşului, ne prezintă în acest interviu propria viziune şi experienţă umană şi profesională.



22 decembrie 1989: Radio Timişoara Liberă

Timişoara, 22 decembrie 1989. O zi din viaţă, o viaţă cu amintirea zilei. Aflăm de la televizor că dictatorul a fugit, că am învins. Vrem, în sfârşit, să ne spunem povestea, să afle o lume întreagă ce s-a întâmplat la Timişoara. Şi atunci auzim vocea oraşului: „Aici Radio Timişoara liberă. Dragi ascultători, peste câteva momente vom fi prezenţi cu primele informaţii”. Primul post de radio liber din ţară, redus la tăcere ani de zile în perioada comunistă, transmite Revoluţia noastră în direct. O emoţionantă evocare corală cu un material audio din Fonoteca de Aur Radio România Timişoara.



Aurel Cosma Junior: Urme de viaţă italiană în Banat (III)

Continuăm proiectul „Prezenţa italiană în Timişoara şi Banat” prin aportul lui Aurel Cosma Junior. Publicăm partea a treia a studiului Urme de viaţă italiană în Banat (1939). „Pacea de la Passarovitz din 1718 a inaugurat o nouă eră în viaţa Banatului. Biruitorul Principe Sabaudo l-a încredinţat pe contele Mercy cu reorganizarea provinciei. La această muncă grea de reînvigorare şi reconstrucţie economică Italienii şi-au dat larga lor contribuţie. Arhitecţii, industriaşii, comercianţii şi coloniştii italieni stabiliţi în Banat au ridicat o provincie prosperă şi admirată de toată lumea”.



Rome Deguergue: două poeme în patru limbi

În noiembrie a fost lansat la Timişoara un volum de poezii multilingv, semnat de poeta franceză Rome Deguergue şi intitulat …de pluies & de saisons… (… despre ploi şi anotimpuri…), Editura Artpress, Timişoara 2012. Este o culegere de geo-poezie tradusă în 14 limbi ale lumii. Publicăm două dintre poeme, Banc d'Arguin. Arcachon şi Circulation. Fixation, în originalul francez şi în alte trei limbi: franceză, română (traducere de Manolita Dragomir-Filimonescu), italiană (traducere de Concetta Cavallini), maghiară (traducere de Maria Pongracz Popescu).



Moştenirea Sfântului Gerhard, întemeietorul catolicismului în Banat

Claudiu Călin ilustrează moştenirea spirituală pe care ne-a lăsat-o Sfântul Gerhard (San Gerardo Sagredo, născut în Italia, la Veneţia, în jurul anului 980), Patronul Diecezei de Timişoara şi primul episcop, consacrat în 1030, al nou întemeiatei Dieceze de Cenad. Considerat fondatorul catolicismului în Banat, Sfântul Gerhard a consacrat biserici, a înfiinţat Capitlul Catedralei de Cenad şi a deschis prima Şcoală Teologică unde să fie educaţi viitorii preoţi ai diecezei sale. Datele istorice ne arată că această şcoală a fost prima de acest fel de pe teritoriul actual al ţării noastre.



Aurel Cosma Junior: Urme de viaţă italiană în Banat (II)

Continuăm proiectul „Prezenţa italiană în Timişoara şi Banat” prin aportul lui Aurel Cosma Junior la această direcţie de cercetare. Publicăm partea a doua a studiului intitulat Urme de viaţă italiană în Banat (1939). „Pulsaţii de viaţă italiană în Banat găsim şi pe terenul militar, mai ales în epoca războaielor contra Turcilor, când nenumăraţi italieni şi-au dat sufletul ori şi-au vărsat sângele pentru eliberarea acestei provincii de teroarea semilunei anticreştine”. Se evidenţiază aici figura Sfântului Ioan de Capistrano şi a contelui Luigi Ferdinando Marsigli.



De la Hollywood la Timişoara: Nick Mancuso, „Dumnezeu e un mafiot”

O lecție plină de sensibilitate despre iubire, compasiune și miracolul creației, în spectacolul Dumnezeu e un mafiot, prezentat în premieră în 26 octombrie 2012 la Teatrul Național Timişoara. Este pentru a doua oară când publicul timișorean se întâlnește cu textul lui Nick Mancuso și cu autorul. La fel de apreciat pe scenele canadiene și la Hollywood, Nick Mancuso a interpretat în premieră mondială rolul vagabondului convins că este Dumnezeu din God is a Gangster la Festivalul Dramaturgiei Românești 2011. Povestea e reluată într-un spectacol-concept în viziunea inedită a lui Doru Iosif.



„Fiecare din noi are cîţiva îngeri de povară”. Gilda Vălcan, versuri inedite

Sub titlul Fiecare dintre noi are cîţiva îngeri de povară, publicăm un grupaj de versuri inedite ale poetei Gilda Vălcan. Cartea sa de poeme Pe linia spatelui tău (Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2002), a fost distinsă cu premiul pentru debut al filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor. A publicat, de asemenea, volumul de versuri intitulat Cu uşile întredeschise (Editura Marineasa, Timişoara, 2011). Poemele prezentate vor face parte dintr-o nouă carte, Femeia de sticlă, care va apărea în curând la Editura Marineasa din Timişoara.



Revista noastră în parteneriat cultural cu Primăria Municipiului Timişoara

Revista şi asociaţia „Orizonturi culturale italo-române” care o editează au încheiat un parteneriat cultural cu Primăria Municipiului Timişoara, parteneriat care vine în întâmpinarea activităţii de promovare articulată şi continuativă atât în spaţiul cultural italian, cât şi în cel românesc, pe care o desfăşoară publicaţia noastră, în contextul în care oraşul de pe Bega este candidat la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. Astfel, secţiunea „Obiectiv Timişoara” este special dedicată temelor, evenimentelor şi personalităţilor acestui oraş atât de legat de Italia.



Corneliu Murgu: „Am adus ceva din spiritul italian la Opera timişoreană”

În 12 ani pot spune că suntem probabil Opera cea mai bună din toată regiunea, apreciată şi recunoscută peste tot în ţară. Avem între 60 şi 80 de reprezentaţii în fiecare an”. Maestrul Corneliu Murgu, al cărui destin uman şi profesional este strâns legat de Italia, ne vorbeşte despre realizările acestei prestigioase instituţii, pe care o conduce din 2000, deschizându-ne spre noua stagiune care marchează şaizeci şi cinci de ani de la primul spectacol al Operei Române din Timişoara, prin premiera Faust de Charles Gounod, care va avea loc în 10 octombrie 2012.



Despre curaj, în trei minute: Teatrul Național din Timișoara

O identitate pe deplin asumată: în puțini ani, Teatrul Național din Timişoara a ieșit parcă dintr-un cocon transformându-se în ceva cu totul nou, devenind, cu fiecare pas, o prezență recunoscută, căutată și cu adevărat respectată. În 2008, Naționalul prelua o sală de sport părăginită, fost manej imperial, parte a bastionului cetății Timișoarei. În nici doi ani, a transformat-o în cea mai modernă sală de spectacole din România, construind, practic, primul teatru după 1989. Aceasta a fost declarația Teatrului Național, a managerilor săi, de implicare culturală și civică în cheie majoră.



Proiectul „Prezenţa italiană în Banat”. Contribuţia lui Aurel Cosma Junior

Inaugurăm proiectul „Prezenţa italiană în Timişoara şi Banat” prin aportul lui Aurel Cosma Junior la această direcţie de cercetare. Proiectul urmăreşte, pe de o parte, recuperarea memoriei istorice valorificând şi reintegrând în circuitul cultural unele din contribuţiile cele mai semnificative ale intelectualilor din acest spaţiu care au tratat tema de-a lungul timpului, şi, pe de altă parte, realizarea de noi studii. Publicăm prima parte a lucrării lui Aurel Cosma Junior intitulate Urme de viaţă italiană în Banat (1939), cu studiul introductiv al istoricului Ionel Cionchin.



Inedit. Mirosul de cafea la Timişoara: pe urmele lui Francesco Illy

Puţini ştiu că între Illy şi Timişoara există o poveste. Francesco Illy, fondatorul concernului Illy şi inventatorul espresorului cu abur (în anii 1930), este de fapt de origine maghiară, pe numele său Illy Ferencz, născut la Timişoara în 1892. Un adevărat destin mitteleuropean. La 120 de ani de la naşterea sa, am pornit în căutarea locului în care a trăit Illy Ferencz. L-am descoperit la Direcţia judeţeană Timiş a Arhivelor Naţionale, în colecţia de registre de stare civilă a Parohiei romano-catolice din Timişoara-Iosefin. Un reportaj de Afrodita Cionchin şi Oana Grimacovschi.



Incursiune neaşteptată prin Babelul estului

Aymeric Jeudy, voluntar internaţional al francofoniei la Institutul Francez din Timişoara, ne invită la o interesantă incursiune interculturală: „Timişoara deţine resurse culturale şi lingvistice fertile, ce fac să se întrevadă o cale diferită de cea trasată de tăvălugul mondializării. Eclectismul istoric, arhitectural sau cultural al oraşului constituie o pepinieră de iniţiative pentru viitor. Dacă această bogăţie e simbolizată de exemple edificatoare ca prezenţa în acelaşi edificiu a scenelor naţionale române, germane şi maghiare, aceeaşi realitate poate fi regăsită în şcoli şi universităţi".



„Corriere della Sera”: Timişoara, smart city

Sub egida „Art&Turism”, Italia lansează prima manifestare internaţională care vizează turismul cultural în lume. Cea dintâi ediţie a avut loc în 18-20 mai 2012 la Fortezza da Basso (Florenţa), incluzând şi a zecea ediţie a „Euromeeting”, anul acesta consacrată „Smart Cities”, acelor centre în care dezvoltarea economică şi socială merge în pas cu respectarea mediului şi atenţia pentru calitatea vieţii. Oraşele protagoniste au fost: Ghent, Bruges, Zagreb, Erfurt şi Timişoara. Cotidianul „Corriere della Sera” a dedicat un articol Timişoarei ca oraş „inteligent”.



Cronica de evenimente

Printr-un parteneriat româno-italian, cu ocazia Zilelor Anti-mobbing, în 29 mai s-a deschis la Timişoara un Centru de orientare a femeilor victime ale fenomenului de mobbing la locul de muncă, al doilea din România. Acestea şi alte informaţii, relatări şi aprofundări, în pagina de cronică realizată de Oana Grimacovschi şi Oana Săvulescu.



„Podul Soarelui”. Între delicatețe, sensibilitate și autenticitate

„Poezia Veronicăi Balaj are o dimensiune a oralităţii ce vine cu siguranţă din profesiunea autoarei. Mi-o imaginez stând în faţa unui microfon şi contemplând de regulă un peisaj care poate că este aievea, aşa cum se întâmplă în primele poezii ale volumului”. Marcel Tolcea introduce astfel cea mai recentă carte a autoarei, Podul Soarelui, care reuneşte selecţii din cinci volume de poezie apărute între 1997 şi 2010. Observație, reflecție, evadare într-un spațiu al memoriei, viziune – iată una dintre rețetele poeziei sale.



Fabrica de decoruri din Timişoara, o premieră în România

Teatrul Naţional Timişoara aduce realizări remarcabile în plan cultural. Luna trecută, după nominalizarea obţinută de Claudia Ieremia la premiile Uniter, la Timişoara se inaugura prima Fabrică de decoruri din România. „În lunile care urmează, vom  transfera echipamentele de producție și vom pregăti spațiul astfel încât să putem începe activitatea în toamnă, odată cu primele spectacole ale stagiunii viitoare”, ne-a declarat Codruţa Popov, secretar literar TNT. Prezentăm pe larg istoria acestui proiect unic în România.



De la Timişoara la Vatican: Papi şi sfinţi pictaţi de Ştefan Popa Popa’s

În aprilie a avut loc la Vatican un eveniment de excepţie: o expoziţie de 15 zile cu portrete de Papi, sfinţi şi cardinali, realizate de artistul român Ştefan Popa Popa’s. Portretist de renume internaţional, Popa’s este „înzestrat cu toate laturile pozitive pe care un artist ar trebui să le deţină: dorinţa de a căuta, conştiinţa faptului că mai are încă ceva de găsit, modestie şi o inimă mare", semnalează Giorgio Cegna. Inaugurăm astfel noua secţiune „Obiectiv Timişoara", pe care revista noastră o dedică temelor, evenimentelor şi personalităţilor acestui oraş atât de legat de Italia.



Claudia Ieremia: „Mulţumesc publicului care îşi preţuieşte actorii”

Recent nominalizată la Gala UNITER la categoria „Cea mai bună actriță într-un rol principal”, pentru rolul Zoe din spectacolul cu piesa O scrisoare pierdută, de I.L. Caragiale, Claudia Ieremia este o actriţă împlinită. Și-a format și dezvoltat cariera la Teatrul Naţional Timișoara și, așa cum declară în interviul acordat revistei noastre, nu se gândește să părăsească scena timişoreană în favoarea capitalei. „Emoția umană este aceeași peste tot, important este să fii deschis și să dăruiești”.



„Renaşte în fiecare zi: o carte „altfel”

Renaşte în fiecare zi, o carte scrisă de Doina Moţ şi Constanţa Marcu, este dedicată femeilor zilelor noastre, aflate în toate anotimpurile vârstei. Scrisă sub forma unui dialog atipic, reprezintă, în primul rând, o pledoarie pentru mişcare, pentru frumuseţe şi încredere în sine. În al doilea rând, pătrunzând adânc în fascinanta lume a femeilor, tratează relaţia dintre trup şi suflet, în perpetua căutare a secretului eternei tinereţi. 



Emigraţie şi literatură. „Înapoi, acasă” de Radu Pavel Gheo

Când realitatea emigrantului român în Italia devine literatură: Înapoi, acasă de Radu Pavel Gheo, sau despre Petrică Scarpete din satul Tălieni (al cărui nume trimite la italienii veniţi în România înainte de război) versus comisarul Scarpetti. O nouă versiune a povestirii din Numele Mierlei - 50 de clipuri vesele şi triste (Polirom, Iaşi, 2008). Cu o introducere în laboratorul scriiturii de Alina Radu: „Nu sînt muză. Aş vrea eu. Muza stă, superbă şi distantă, şi serveşte ca sursă de inspiraţie. Adică nu face nimic. Eu citesc şi muncesc pe fiecare bucăţică de text scris de Gheo”.



„Ne înfrăţim în transparenţele noastre”. Versuri de Michel Bénard

Sub titlul Ne înfrăţim în transparenţele noastre, am reunit o serie de poeme semnate de Michel Bénard, poet, eseist, critic literar şi pictor, vicepreşedinte al Societăţii poeţilor şi artiştilor din Franţa. Poemele sunt extrase din volumul bilingv Le regard du miroir / Privirea din oglindă, apărut în 2011 la Editura Artpress din Timişoara, în traducerea poetei Manolita Dragomir-Filimonescu, cu postfaţa criticului Adrian Dinu Rachieru.



«Mozaic veneţian» semnat Şerban Foarţă

Publicăm un splendid «mozaic veneţian» cu versuri în română, italiană şi franceză, realizat de cunoscutul poet timişorean Şerban Foarţă, laureat al premiului „Petre Stoica”, ediţia 2010, acordat de Uniunea Scriitorilor din România, filiala Timişoara „pentru admirabila arheologie blândă în slujba poeziei” (C. Ungureanu).



Ciprian Vălcan: o cheie de lectură ludico-ironică a realităţii italiene

Grotesc-fantasmagoric sau de un tragi-comic stupefiant, aşa ar arăta „adevăratul chip al lumii” – italiene, în acest caz – în viziunea filozofului timişorean Ciprian Vălcan: „dacă Nero se va întoarce vreodată să ne fie împărat, el nu va mai arăta nici un interes pentru spectacolele în faţa mulţimii ori pentru diferite exerciţii de piromanie. De astă dată, el se va amuza să ne oblige să mergem în mîini, fericit să ne înveţe astfel să privim adevăratul chip al lumii”.

Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează
dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.





PARTENERI CULTURALI