IANUARIE 2019, ANUL IX

Cărticica lui Galilei care a schimbat imaginea lumii, acum și în română

În colecția „Biblioteca Italiană” de la Humanitas a apărut de curând, pentru prima dată în limba română, Sidereus nuncius, adică Anunțul stelar, micul volum publicat de Galileo Galilei în 1610 care a schimbat nu numai imaginea pe care oamenii o aveau, de milenii, despre univers, ci și modul de a-l privi și cerceta. Inițiativa și traducerea îi aparțin profesorului fizician, specialist în istoria științei și încercat traducător, Gheorghe Stratan. Volumul este precedat de o prefață scrisă de un expert italian, profesorul Franco Giudice de la Universitatea din Bergamo. Prezentare de Smaranda Bratu Elian.

Muzeul Diecezan „San Matteo” se găseşte în apropierea Catedralei din Salerno, în clădirea vechiului seminar arhiepiscopal. Lucrările ce pot fi văzute sunt reprezentative pentru arta creată în sudul Italiei din Evul Mediu până în secolul al XVIII-lea. Astfel, Evul Mediu este reprezentat de ciclul de obiecte de fildeş, alături de colecţia de miniaturi realizate pe pergament, Renaşterea este conturată ca perioadă culturală prin lucrările lui Andrea Sabatini, iar secţiunea dedicată Barocului aduce în prim plan opere naturaliste, eclectice şi pasionale, tipice spaţiului napolitan. De Andreea Foanene.

Volumul Il tempo e lo spazio nella lingua e nella letteratura italiana. Atti dell’VIII Convegno internazionale di italianistica dell’Università di Craiova, 16-17 settembre 2016, apărut în 2018 la prestigioasa editură Franco Cesati din Florenţa, sub îngrijirea doamnei prof. Elena Pîrvu, reproduce cele mai reprezentative comunicări prezentate la cel de al VIII-lea simpozion internațional de italienistică al Universității din Craiova, din perioada 16-17 septembrie 2016. Volumul este structurat în următoarele secţiuni: lingvistică, didactica limbii italiene, literatură. Recenzie de Ramona Lazea.

În memoria scriitorului şi italienistului Hanibal Stănciulescu

Pe 10 octombrie 2018, scriitorul Hanibal Stănciulescu trecea în neființă. Doamna Anca Delia Comăneanu, soţia regretatului nostru coleg şi colaborator, ne-a încredinţat spre publicare un fragment din piesa Piknik la Alma-Ata, în speranţa de a găsi un editor sau un teatru să o pună în scenă. Piknik la Alma-Ata exprimă zbaterea inocenților în vremuri grele, ca acestea; o lume în care bărbatul Compostello devine canibalul Piknik, ce se folosește de impactul mass-mediei asupra minții oamenilor ca să-i terorizeze: o pedeapsă binemeritată pentru că se hrănesc din realități media-false.

Cititorii interesaţi de scriitorii români traduşi în Italia pot vedea titlurile publicate în 2018 la pagina bazei noastre de date Scriitori români în italiană, coordonată de Afrodita Cionchin şi Mauro Barindi. În prim-plan se află Mircea Eliade cu alte două volume care se alătură numeroaselor sale cărţi traduse până acum. Îi putem apoi întâlni pe Liviu Rebreanu, Max Blecher şi Mihail Sebastian. Sunt prezenţi şi o seamă de autori din zilele noastre, printre care Ana Blandiana, cunoscută deja publicului din Peninsulă, Andrei Pleşu, Dinu Fămând, Nicolae Dabija şi Igor Bergler.

Participanții la Masa Rotundă L’Italiano fuori l’Italia: le prospettive della collaborazione interuniversitaria regionale, organizată în data de 28 noiembrie 2018 de Departamentul de Italienistică al Facultății de Filologie al Universității din Belgrad, au avut plăcerea de a găsi în mapele primite numărul 1/2018, îngrijit de Snežana Milinković și Mila Samardžić, al revistei „Italica Belgradensia” publicată de acest Departament. Este vorba de un foarte interesant volum care conține șase articole și două semnalări, pe care le prezintă prof. Elena Pîrvu de la Universitatea din Craiova.

Laszlo Alexandru analizează Cântul al XXXI-lea al Paradisului, care prezintă rugăciunea de mulțumire către Beatrice. „Acesta este unul din momentele cele mai înalte ale călătoriei și în asta constă revelația semnificației sale creștine: o călătorie de la păcat la virtute, din robie în libertate, de la lucrurile trecătoare la eternitate, de la Florența, societatea agresivă și opacă, la cetatea cerească. Prin medierea iubitoare oferită de Beatrice, Dante a obținut intervenția eliberatoare a divinității, harul, puterea morală și religioasă care l-au pus în situația de-a trece teafăr prin Infern” (T. Di Salvo).

Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.

PARTENERI INSTITUŢIONALI