NR. 9, SEPTEMBRIE 2017, ANUL VII

Francesco Griselini şi românii: 300 de ani de la naşterea savantului

Recent s-au împlinit 300 de ani de la naşterea savantului Francesco Griselini (12 august 1717 Veneţia - 1787 Milano). Numele său este indisolubil legat de Banat, unde a făcut cercetări doi ani şi jumătate (septembrie 1774-februarie 1777), lăsând posterităţii o lucrare de importanţă covârşitoare pentru ţinutul românesc de la nordul Dunării, pentru răspândirea în lume a informaţiilor despre oamenii, bogăţiile şi tehnologiile avansate ale industriei bănăţene din secolul al XVIII-lea, dar şi despre asemănările dintre români şi italieni şi similitudinile dintre cele două limbi. Evocare de Ionel Cionchin.

Până pe 25 septembrie 2017 este deschisă la Muzeul Şuţu din capitală expoziţia dedicată invenţiilor tehnice ale lui Leonardo, printr-o serie de reproduceri în lemn ale unor proiecte ale geniului Renaşterii, multe fiind funcţionale şi invitându-l astfel pe vizitator să le manevreze şi să le verifice eficacitatea. Maşinăriile sunt încadrate pe pereţi de frumoase reproduceri după cele mai renumite picturi şi desene ale maestrului. Din păcate, programarea pe durata verii şi publicitatea sfioasă nu favorizează receptarea aşa cum se cuvine a unui asemenea eveniment. De Smaranda Bratu Elian.

Prin colaborarea regizorului Victor Popa, publicăm un material video realizat la Galeria Helios din Timişoara în 2008 şi dedicat artistului Vasile Pintea. Renumit pictor, grafician şi gravor, Vasile Pintea este ardelean prin naştere, bănăţean prin adopţie, european prin anvergura operei sale. Este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România din 1961. În 1967 pleacă la Paris unde ia contact cu atelierul de gravură Lacourière-Frélaut. În 1975 începe participarea la numeroase expoziţii internaţionale cu grupul de la Paris, revenind periodic în ţară unde îşi continuă activitatea profesională.

Din povestirile lui Dino Buzzati publicăm Rigoletto, tradusă de Anca-Domnica Ilea. Totul porneşte de la defilarea pentru prima oară în public a unei divizii a armei atomice, la aniversarea independenţei. Se poate observa recurenta prezenţă simbolică şi alegorică a răului, pornind de la imaginarul religios creştin al lui Buzzati. Astfel, evoluţia tematică şi narativă a povestirii se conturează, aşa cum se întâmplă de cele mai multe ori în opera scriitorului, prin confruntarea indirectă dintre Bine şi Rău. De aici şi sentimentul apocaliptic care caracterizează mare parte a prozei narative buzzatiene.

În acest număr, Laszlo Alexandru deschide analiza Cânturilor din Paradis. Călătorul a ajuns chiar până în ultimul cer, în Empireu, cel mai luminat dintre toate. Acolo a văzut lucruri ce nu pot fi descrise după întoarcerea pe pământ. „Spre deosebire de Infern şi Purgatoriu, în care Dante pusese în prim-plan persoana sa, aici e imaginea maiestuoasă a unui Dumnezeu care conduce universul, ca motor suprem, imprimându-i fiecărei realităţi create o viaţă specifică şi manifestându-se, în intervenţia sa, ca o lumină care ajunge plină de iubire în străfundurile creaturilor sale” (E.A. Panaitescu).

Principiul ce defineşte colecţia Donnaregina este evidenţierea relaţiei dintre spaţiul muzeal şi cel urban specific sudului Italiei, cu dinamica halucinantă a oraşului Napoli. În acest context provocator, artistul francez Daniel Buren propune o lucrare-cheie chiar la nivelul intrării în muzeu: „Axer/Désaxer. Lavoro in situ”, o intervenţie arhitecturală realizată în 2015. Artistul transformă coridorul larg şi luminos al accesului în muzeu într-o instalaţie cu o puternică forţă fuzională, o lucrare care aglutinează conceptual experienţa spaţiului muzeal cu a celui urban. De Andreea Foanene.

Semnalăm apariţia volumului bilingv Periodo di transizione / Perioadă de tranziţie (Ed. Pim, Iaşi, 2017) de Fabio Strinati, cu o traducere de Daniel Dragomirescu. Fabio Strinati (n. 1983) este poet, prozator, aforist, pianist şi compozitor. În prefaţă, poeta Michela Zanarella notează: „autorul exhibează din sufletul său îndoieli şi nesiguranţe, pentru ca aceste stări sufleteşti să ajungă la cititor, care se poate recunoaşte în cuvintele aşternute în scris. Este firesc să-ţi pui întrebarea ce înţelege poetul prin termenul tranziţie şi atunci referinţa devine acea ʻtrecereʼ care este existenţa însăşi".

Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.

PARTENERI INSTITUŢIONALI