NR. 4/APRILIE 2025, ANUL XV - LECTURĂ PLĂCUTĂ!


ANCHETĂ

„Dictatura violenței prin intermediul ideii de rațiune comunicativă”

În numărul din aprilie publicăm partea a doua a anchetei realizate de Luciana Tămaş, în care Thomas Becker răspunde întrebărilor despre felul în care ar trebui percepute noile coordonate sociale care se rostogolesc, oarecum inexorabil, peste noi: 1. Lumea democratică se găsește în fața unor provocări fără precedent și clasa politică europeană pare lipsită de reacții. Cum credeți că ar trebui să acționeze  intelectualii în fața acestor succesiuni de evenimente?; 2. Poate fi văzută cultura ca armă în acest context?; 3. Dacă da, cum ar trebui întrebuințată aceasta?

 „Cinematografia oferă posibilitatea de a exprima o stare de spirit într-un mod chiar mai semnificativ decât textul: dezorientarea lui Mattia Pascal în filmul L’Herbier (1924) este redată prin tehnica suprapunerii, într-o imagine care arată întregul personaj, evoluția sa și gândirea sa”. În acest număr, invitata secțiunii Întâlniri critice este Paola Populin, profesoară la Universidad del País Vasco. Recent, a lucrat la un proiect de cercetare privind construirea imaginii identității în narațiunea cinematografică. Interviu realizat de Afrodita Cionchin şi Giusy Capone.

Claudia Calabrese este doctor în Istoria și analiza culturilor muzicale la Universitatea La Sapienza din Roma. Fiind atrasă de studiile interdisciplinare, s-a ocupat în mare parte de Giacomo Puccini și de Pier Paolo Pasolini. În interviul realizat de Afrodita Cionchin şi Giusy Capone, cercetătoarea afirmă că „Pasolini era atât de cufundat în muzică, încât a ales-o personal pentru filmele sale. Colaboratorii săi muzicali trebuiau să se mulțumească cu ideea de a 'adapta' în filme muzica de repertoriu dorită de regizor. Chiar Ennio Morricone a trebuit să se resemneze”.

Doamna prof. Eleonora Cărcăleanu evocă figura regretatei italieniste Adriana Lăzărescu, recunoscând cât de mult a însemnat întâlnirea ei și ce rol major a avut legătura de peste o jumătate de secol cu familia Lăzărescu, George și Adriana (în fotografie): „În lumea noastră tot mai globalizată în superficialitate și vulgar, prezența Adrianei a însemnat o comoară rară de cultură: literatură, artă, muzică. Pentru aceasta și pentru faptul că a întreținut focul sacru al spiritualității italiene pe pământ românesc mă consider norocoasă că am făcut parte din viața ei usque ad finem et ultra”.

Laurenția Dascălu-Jinga a fost cercetătoare timp îndelungat, până la pensionare, la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Alexandru Rosetti” al Academiei Române din București. În Italia, a fost lector de limba română la Padova între 1992 și 1996, colaborând cu profesorul Lorenzo Renzi, care semnează această evocare, și cu profesorul Roberto Scagno. Domeniul său de studiu a fost prozodia limbii române în aspectele sale constitutive: intonația, accentul, pauza, studiate atât teoretic, cât și experimental, aceasta fiind partea cea mai dificil de cercetat a unei limbi.

În 25 martie 2025 a plecat dintre noi cunoscutul romancier, dramaturg, traducător și realizator TV clujean Radu Țuculescu. Născut pe 1 ianuarie 1949 la Târgu Mureș și crescut la Reghin, Radu Țuculescu a fost nepotul marelui pictor Ion Țuculescu și tatăl prozatorului Răzvan Țuculescu. A fost unul din cei mai prestigioși romancieri ai generației sale. În amintirea scriitorului, readucem în atenţia cititorilor dialogul realizat de Anca-Domnica Ilea cu ocazia lansării versiunii franceze, apărute la Ginkgo Éditeur în 2012, a romanului Povestirile mameibătrîne (Cartea Românească, 2006).

Poet și traducător din franceză, Giancarlo Sissa este autorul volumului Archivio del Padre (MC, 2020), în care se reparcurg „într-un stil plat și discursiv, vicisitudinile legate de figura paternă, într-un schimb continuu de roluri care se apropie de o veritabilă identificare: fiul devine tată al propriului său tată, tatăl devine fiu al propriul său fiu” (Pasquale Di Palmo). Autorul scrie un jurnal din visurile tatălui și reminiscențele din jurul râului Po. Un document uman de răscumpărare a generații întregi care au tăcut. Prezentare şi traducere de Daniel D. Marin.

O serie de documente și memorii apărute după 1990 au adus la lumină numeroase fapte și mărturii privind represiunea împotriva Bisericii greco-catolice. Represiunea comunistă, în România, Uniunea Sovietică și în alte țări din Europa centrală și răsăriteană, a restrâns mult libertatea de expresie și de cult, iar comunitatea catolică de rit oriental a fost, în unele cazuri, ținta preferată a acestor acțiuni, întreprinse la ordinul lui Stalin. În articolul său, Horia Corneliu Cicortaș se oprește asupra cauzelor, mijloacelor și rezultatelor acestor acțiuni persecutorii.

În seria de traduceri literare, din limba italiană în limba română, ale unor librete de operă celebre, vă propunem, în acest număr, actul al III-lea al operei Rigoletto, binecunoscuta creație a compozitorului italian Giuseppe Verdi (1813-1901), pe versurile lui Francesco Maria Piave (1810-1876, libretist, traducător, critic de artă şi impresar teatral veneţian), după drama Le roi s’amuse (Regele se amuză) de Victor Hugo. Prima reprezentaţie a avut loc în data de 11 martie 1851 la Teatrul La Fenice din Veneţia. Traducerea este realizată de Anamaria Milonean.

În zilele de 6 și 7 martie 2025, în sala „Arta” a Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Vaslui, s-au desfășurat lucrările Simpozionului național „Femei celebre ale României”, ediția a VII-a. Organizatorii acestui eveniment au fost: prof. dr. Ramona Maria Mocanu, managerul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, Anca Iuliana Iordachi, Diana Matei și Marian Antoniu, muzeografi în cadrul aceleiași instituții. Simpozionul, unic la nivel naţional, reuneşte istorici şi cercetători din ţară şi din străinătate. De Monica Negru.

În perioada 13-14 iunie 2025 va avea loc, la Universitatea de Vest din Timişoara, ediţia a XIII-a a Colocviului Internaţional Comunicare şi cultură în Romània europeană (CICCRE), cu tema Crize în lumea romanică. O abordare multidisciplinară. Toți cei interesați, cadre didactice, cercetători, doctoranzi, sunt invitaţi să reflecteze asupra acestei tematici şi să propună comunicări pentru secţiunile consacrate. Fişa de înscriere va fi completată online până la data de 1 mai 2025, fiind disponibilă pe pagina colocviului: www.ciccre.uvt.ro.

Publicăm invitaţia la colaborare pentru nr. 17/2025 al revistei „Translationes”. Tema centrală este Traducerea în perspectivă interculturală, căreia i se adaugă alte arii de interes şi actualitate: impactul informatizării şi digitalizării asupra domeniului traductologic (avantaje, riscuri, provocări); cercetarea istoriei recente a traducerilor în limba română (din 1990 până în prezent), prin analiza cantitativă și calitativă a datelor (domenii de traducere, autori, editori, traducători). Termenul limită pentru trimiterea articolelor este 30 iunie 2025 la isttrarom.translationes@gmail.com.

Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.

PARTENERI INSTITUŢIONALI

PARTENERI SUSȚINĂTORI




COPYRIGHT

Toate textele de pe acest site
sunt protejate
de dreptul de autor.
Este interzisă preluarea
şi reproducerea acestora,
chiar parţială şi cu orice mijloc, fără acordul editorului.