SEPTEMBRIE 2018, ANUL VIII

Marco Fazzini despre „Poetry Vicenza” şi curajul de a investi în cultură

De patru ani la Vicenţa are loc un festival de necrezut, „Poetry Vicenza”, în care poezia, muzica și artele plastice se întrepătrund și străbat capilar nobilul oraș venet. Timp de două luni, în tot felul de spații, de la somptuoasele palate palladiene la Teatrul Olimpic ori în piețe, poeți din întreaga lume converg pentru a dialoga nu doar cu publicul, ci și cu arta unor excelente formații muzicale și a numeroaselor expoziții de artă contemporană. Părintele manifestării este profesorul Marco Fazzini, care ne vorbeşte despre festival şi curajul de a investi în cultură. Un interviu de Smaranda Bratu Elian.



In memoriam Cesare De Michelis, preşedintele editurii Marsilio din Italia

În 10 august 2018 a încetat din viață, pe neașteptate, Cesare De Michelis, președintele editurii veneţiene Marsilio, una dintre cele mai importante din panorama editorială italiană. Smaranda Bratu Elian evocă figura celui care a fost deopotrivă un apreciat profesor de literatură italiană modernă și contemporană la Universitatea din Padova, istoric și critic rafinat al literaturii italiene, dar şi un prieten al României şi un adevărat Mecena al vremurilor noastre, în slujba culturii italiene şi a difuzării ei, ferm convins că „este mai important să vinzi cărțile pe care le faci, decât să faci cărțile care se vând”.



„Sindromul italian”. Cine are grijă de „badante”?

În italiană se numesc „badanti”, „îngrijitoare”, femei plecate la muncă în străinătate care au grijă de persoane în vârstă, bolnave, la domiciliul acestora. O migraţie ce implică însă şi un fenomen dramatic numit de specialişti „sindromul italian”. Armando Santarelli prezintă cazul Spitalului Psihiatric din Socola unde, în 2017, aproximativ 170 de femei întoarse din Italia, Spania şi Germania au fost internate suferind de stări patologice. Iar numărul lor este în creştere, după datele din primele luni ale lui 2018. Un fenomen social grav şi îngrijorător care nu poate fi trecut cu vederea.



Olga Schiavo și pictura feminină italiană interbelică

Artistă interbelică și contemporană, un talent precoce, Olga Schiavo (Salerno, 1912-1991) și-a dedicat viața muzicii și picturii. Ea aparține acelei generații de artiste din familii bogate, cu aleasă educație, femei ingenioase, puternice și talentate, care își expuneau lucrările în spații publice, dincolo de părerile oficiale. Astăzi, a picta un interior al propriei locuințe, cu detalii ale vieții cotidiene, nu este un subiect scandalos. Dar cum era, oare, considerată expunerea intimității căminului familial, într-o pictură realizată de penelul și sufletul unei femei în Italia anilor '30? De Andreea Foanene.



Centenar Marea Unire. George Popoviciu, „Banatul e pământ românesc”

Din ciclul dedicat Centenarului Marii Uniri, profesorul Ionel Cionchin evocă în acest număr personalitatea lui George Popoviciu (25 martie 1862, Cliciova – 26 decembrie 1927, Lugoj), unul din cărturarii de seamă ai Banatului de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Doctor în teologie, filozof şi istoric, Protopop al Lugojului, George Popoviciu s-a afirmat ca luptător naţional, fiind un membru activ al Partidului Naţional Român şi militând pentru drepturile românilor din Austrio-Ungaria şi Unirea teritoriilor româneşti cu „Patria Mamă”, România.



În Franţa, despre „Jurnalul lui Dracula” de Marin Mincu

Încă o carte despre Dracula? Da, este Journal de Dracula de Marin Mincu (traducere în franceză, cuvânt-înainte și note de Dominique Ilea, editura Xenia, Sion, Elveţia, 2018). Însă de data aceasta nu mai e vorba nici de-a întreține mitul vampirului, nici de-a pica în clișeele turistice, ci de-a contura, dincolo de fațada romanescă, personalitatea unui om ieșit din comun, ce sărind peste hotarele cumpănirii și-a lăsat adânc amprenta în istoria României. Iar Dracula creat de Mincu devine propriul său romancier, strunindu-și prin scris fantasmele cele mai ascunse. Recenzie de Jean-Pierre Longre.



Lectura lui Dante. Virtutea fără de obstacol (Paradis XXIII)

Laszlo Alexandru analizează Cântul al XXIII-lea al Paradisului, în care apare Cristos. După examinarea planetelor și a pământului rămas în urmă, Dante și-a întors privirile spre Beatrice, care privește concentrată spre Empireu, la fel cum pasărea așteaptă plină de nerăbdare zorii zilei, pe o creangă, pentru a-și revedea în cuib puișorii îndrăgiți. „O amplă comparație deschide cântul de triumf al lui Cristos și al duhurilor fericite, cântul Bisericii glorioase, care se adună pentru a asista la consacrarea pelerinului Dante, prin triplul examen despre virtuțile teologale” (E.A. Panaitescu).

Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.

PARTENERI INSTITUŢIONALI












COPYRIGHT


Toate textele de pe acest site
sunt protejate
de dreptul de autor.
Este interzisă preluarea
şi reproducerea acestora,
chiar parţială şi cu orice mijloc, fără acordul editorului.