DECEMBRIE 2018, ANUL VIII

Centenar Marea Unire. Vasile Goldiş, Părinte al unității românilor

Din ciclul dedicat Centenarului Marii Uniri, profesorul Ionel Cionchin evocă personalitatea lui Vasile Goldiş. Profesor, istoric, jurnalist, om politic implicat în învăţământul românesc şi în viaţa culturală, a fost unul din militanţii Marii Uniri şi desăvârşirii statului România Mare. Cuvântarea lui a reprezentat momentul esenţial al Programului Marii Adunări Naţionale Constituante a românilor din Transilvania şi Ungaria, ţinută în ziua de duminică, 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia. În primul guvern al Transilvaniei libere, a deţinut funcţiile de vicepreşedinte şi Ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice.



„Doar cine iubește cunoaște”. Din poezia Elsei Morante

Elsa Morante (1912-1985), prozatoare de primă mărime a Italiei secolului XX, a fost și o interesantă și foarte originală poetă. Lirica ei s-a coagulat în două volume de versuri, Alibì (Alibi, 1958) și Il mondo salvato dai ragazzini (Lumea salvată de copii, 1968), rămase necunoscute publicului de la noi. Recenta monografie dedicată poeziei morantiene de criticul Marco Carmello (La poesia di Elsa Morante, Carocci editore, Roma 2018) este o binevenită readucere în prim plan a unei lirici cu totul singulare, dar și un fericit prilej de a i-o prezenta cititorului român, în traducerea Smarandei Bratu Elian.



Portretul unei catedrale de o mie de ani: Sant’Andrea di Amalfi

987-1900 este perioada în care a fost construită Catedrala Sant’Andrea din Amalfi. Dacă ne gândim că există un timp al catedralelor, putem spune că trăim o parte din acest timp, iar o altă parte o putem observa, admira sau mărturisi. Deopotrivă romanică, barocă, rococo, neoclasică, înglobând influențe bizantine și maure, situată la un capăt de lume, pe terenul abrupt dintre munte și apă, catedrala Sant’Andrea din Amalfi a fost ridicată în secolul al IX-lea de către ducele Mansone I, devenind unul dintre cele mai importante lăcașuri de cult din Campania. De Andreea Foanene.



„Teatrul caută casă”. Scena italiană de la periferie la... sufragerie

A fost odată ca niciodată teatrul, o scenă iluminată unde se năşteau poveşti extraordinare în timp ce în sală publicul asista la crearea unui miracol artistic. Spunem „a fost” pentru că, aşa cum rezultă din ultimele date publicate de SIAE (Società Italiana Autori Editori), teatrul în Italia va cunoaşte un alt tip de viitor. Actorul napolitan Raimondo Brandi a creat site-ul TeatroxCasa care pune în contact artiştii şi publicul, dând teatrului un rol mult mai social şi mai sharing, „unde cine are un text teatral intră în contact cu proprietarii unei locuinţe care vor să găzduiască spectacolul”. De Raluca Niţă.



Database Italienistica Traduceri. Apariţiile anului 2018

În cadrul proiectelor de database create pentru a oferi un instrument operativ centralizat on-line inexistent în prezent, semnalăm actualizarea bazei de date Italienistica traduceri, cu autorii italieni publicaţi în traducere românească în 2018. Alături de clasicii literaturii italiene din colecţia bilingvă «Biblioteca Italiană» de la Humanitas, precum Jacopone da Todi sau Leonardo Sciascia, găsim mai mulţi scriitori din zilele noastre ca Alessandro Baricco ori Lorenzo Marone. Invităm în continuare editorii şi traducătorii să ne semnaleze apariţiile la info@orizonturiculturale.ro



O nouă Seară italiană: tentaţia fericirii în viziunea lui Lorenzo Marone

Miercuri, 21 octombrie 2018, Librăria Humanitas Cişmigiu a fost plină de cititori dornici să participe la o Seară italiană de excepţie pentru a face cunoştinţă cu tânărul scriitor Lorenzo Marone şi romanul Tentaţia de a fi fericit. Apărută în 2015, câştigătoare a numeroase premii literare şi tradusă în peste 15 limbi, cartea lui Marone a fost publicată la noi în excelenta traducere a Gabrielei Lungu de editura Humanitas, în colecţia Raftul Denisei. De aceea, gazda şi moderatorul serii a fost doamna Denisa Comănescu, director Humanitas Fiction. Cronică de Patricia Bălăreanu.



Lectura lui Dante. Despre natura îngerilor (Paradis XXIX)

Laszlo Alexandru analizează Cântul al XXIX-lea al Paradisului, în care Beatrice, „răspunzând la întrebarea neexprimată de Dante (când, unde, cum i-a creat Dumnezeu pe îngeri), ne introduce imediat în taina creației, evocând momentul, dincolo de timp și spațiu, al primei generări a lucrurilor. Dumnezeu, Binele absolut și infinit, a creat nu din necesitate, ci printr-un act gratuit de iubire. El a vrut ca strălucirea sa să aibă o consistență proprie, desfășurându-se în «alte» ființe, distincte de El, înzestrate cu proprietăți și funcții specifice, conștiente de existența lor” (E.A. Panaitescu).

Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.




PARTENERI INSTITUŢIONALI












COPYRIGHT


Toate textele de pe acest site
sunt protejate
de dreptul de autor.
Este interzisă preluarea
şi reproducerea acestora,
chiar parţială şi cu orice mijloc, fără acordul editorului.