APRILIE 2019, ANUL IX

In memoriam. Dieter Schlesak sau imposibila întoarcere acasă

Cu profundă durere anunţăm dispariţia, în 29 martie 2019, la vârsta de 85 de ani, a lui Dieter Schlesak, un mare om, poet şi scriitor de origine germană care trăia de ani buni în Italia, la Pieve di Camaiore, după exilul în 1969 din România comunistă. Republicăm amplul articol dedicat de Claudio Magris lui Dieter Schlesak, la apariţia în italiană a romanului L'uomo senza radici (Garzanti, Milano, 2011), articol prezentat atunci în exclusivitate în română  de revista noastră, cu acordul prestigiosului cotidian „Corriere della Sera”, şi intitulat Dieter Schlesak sau imposibila întoarcere acasă.



Centenar Primo Levi. „Damnații și salvații”, capitolul al III-lea, „Ruşinea”

Se împlinesc anul acesta 100 de ani de la nașterea lui Primo Levi, supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz, și 32 de ani de la sinuciderea lui, în 11 aprilie 1987, la Torino. Publicăm în continuare capitolul al III-lea din eseul Damnaţii şi salvaţii, intitulat Ruşinea, în traducerea Doinei Condrea Derer. „Ți-e rușine că ești viu în locul altuia? Nu poți exclude posibilitatea. E doar o supoziție, că fiecare este un Cain pentru fratele lui, că fiecare dintre noi a luat locul aproapelui și trăiește în locul lui. Simplă supoziție, dar te roade; s-a cuibărit adânc, ca un car; din afară nu se vede, dar roade și strigă".



PromArt, un nou proiect al revistei noastre. Anatomiile lui Nueleanu

Asociaţia noastră a iniţiat în martie un proiect ambiţios de promovare a artiştilor timişoreni în Italia prin intermediul revistei şi nu numai: PromoART. PromoART înseamnă a vizita la ea acasă, a aprecia şi a valoriza creativitatea timişoreană în diferitele sale forme. Astfel, ne bucurăm ca în numărul din aprilie să publicăm o serie de pagini în ediţie bilingvă dedicate unora dintre cele mai importante evenimente de artă ale lunii martie la Timişoara, primul dintre ele fiind expoziţia de sculptură „Anatomia unui Gând” de Bogdan Nueleanu de la Galeria Calpe. Prezentare de Robert Şerban.



PromArt. „Sculptura din colecția Herczeg” la Muzeul Banatului

Expoziția deschisă între 14 martie-30 aprilie 2019 la Muzeul Național al Banatului reunește lucrări de sculptură care ilustrează direcția pe care Delia și Andrei Herczeg și-au asumat-o ca și colecționari. Sunt nume de marcă din sculptura românească (Péter Jecza, Aurel Vlad, Gheorghe Zărnescu, Ioan Nemțoi, Silviu Oravitzan, Alexandru Pasat, Ștefan Călărășanu), artiști ai generației 2000, deja consacrați (Bogdan Rața, Vlad Berte), dar și artiști foarte tineri, emergenți, în special timișoreni (Cătălin Bătrânu, Ciprian Lupșa, Eugeniu Țibuleac, Dona Arnakis și Nicolas Leș). De Maria Orosan-Telea.



PromArt. „Musica Universalis”, expoziţie Linda Saskia Menczel

În 23 martie 2019, la Muzeul de Artă din Timișoara a fost inaugurată expoziția de sculptură în bronz „Musica Universalis” de Linda Saskia Menczel, sculptor timișorean care și-a început studiile în artă la Johannesburg. „Musica Universalis” este o pledoarie pentru cunoaștere. În viziunea artistei, prin această expoziție sculptorul urmează o cale prin care cercetează în profunzimi Triada, Cuvântul Creator, Creația și Simbolul Creației, prin care descrie acel început al Creației Divine care nu poate fi perceput cu simțurile omenești, ceea ce a fost înainte de a fi. De Cornel Seracin.



PromArt. Pictura lui Marco Paladini la Timişoara

În 4 martie 2019 a fost vernisată la Galeria Primăriei din Timișoara expoziția personală a artistului italian Marco Paladini intitulată Ecco!. La o primă vedere putem surprinde pasiunea artistului pentru explorarea limbajului estetic bidimensional. Marco Paladini este acum interesat de posibilitățile geometrice, expresive și discursive specifice picturii expresioniste. O privire mai atentă asupra traiectului creativ al artistului ne va dovedi o atenție constantă asupra unui anumit caracter melancolic al limbajului folosit în diferitele etape ale creaţiei sale. De Andreea Foanene.



„Elegie allucinogene”, publicat în Italia. Dialog cu Ofelia Prodan

Semnalăm volumul recent publicat în Italia, Elegie allucinogene de Ofelia Prodan (Edizioni Forme Libere, 2019), în traducerea şi îngrijirea lui Mauro Barindi. Cu această ocazie, poeta a acordat un interviu în exclusivitate revistei noastre, în care, printre alte aspecte de interes privind creaţia sa literară, afirmă: „Deși nu am urmat o cale a influențelor și nici măcar a afinităților, cărții mele italiene îmi place să cred că îi e locul chiar în Italia, nu în România. Să spunem că nu e acesta volumul în care îmi revendic și eu anumite legături cu ceea ce numim «generația mea literară»”.



Horia-Roman Patapievici despre „Sidereus nuncius” de Galieo Galilei

Horia-Roman Patapievici prezintă Sidereus nuncius sau Anunțul stelar, cartea lui Galileo Galilei publicată la Veneţia în martie 1610, tradusă pentru prima dată de Gheorghe Stratan şi lansată de Editura Humanitas. Premisa este scrisoarea pe care ambasadorul englez la Veneţia, sir Henry Wotton, a trimis-o regelui Angliei împreună cu un exemplar din Sidereus nuncius chiar în ziua apariţiei opusculului. Diplomatul englez prevede că lucrarea lui Galilei avea să răstoarne raportul omului cu natura și imaginea universului și că urma să aibă consecințe incalculabile în toate domeniile.



Ziua Mondială a Poeziei sărbătorită de Academia României de la Roma

Anul acesta Academia României la Roma deține președinția rețelei Institutelor Naționale de Cultură din Uniunea Europeană, EUNIC, la Roma și în această calitate coordonează și organizează majoritatea manifestărilor culturale ale rețelei, inclusive Ziua Mondială a Poeziei. Evenimentul principal al Zilei Mondiale a Poeziei, 21 martie, a fost maratonul de poezie ținut în grandioasa Sală Academică a celebrului Conservator de muzică “Santa Cecilia”, loc predilect pentru EUNIC dar mai ales loc predilect al întâlnirii poeziei cu muzica. Prezentare de Smaranda Bratu Elian.



Discriminare de gen și cenzură în traducerea prozei Albei de Céspedes

Alba de Céspedes a fost o scriitoare apreciată în România anilor patruzeci, având parte de cronici elogioase în revistele de cultură. În perioada comunistă însă, i se publică o singură și ultimă traducere și lipsesc cu desăvârșire reeditările. Va pierde foarte mult din popularitate, ajungând astăzi aproape necunoscută publicului român. În afară de inevitabila îmbătrânire a limbii, traducerile de care dispunem poartă urmele cenzurii. Ar fi de dorit, așadar, să se încurajeze o retraducere în limba română a prozei Albei de Céspedes și de ce nu, o traducere a poeziei. De Iulia Cosma.

Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.




PARTENERI INSTITUŢIONALI












COPYRIGHT


Toate textele de pe acest site
sunt protejate
de dreptul de autor.
Este interzisă preluarea
şi reproducerea acestora,
chiar parţială şi cu orice mijloc, fără acordul editorului.