NR. 7-8/IULIE-AUGUST 2025, ANUL XV - LECTURĂ PLĂCUTĂ!


ÎNTÂLNIRI CRITICE

Thomas Wagner: „Parcursul nostru, un act artistic de echilibristică”

Luciana Tămaş ne invită să înaintăm împreună printre câteva dintre raționamentele unui erudit german, Thomas Wagner, care, simțind vulnerabilitățile acestui timp istoric, oarecum împotriva naturii sale, vorbește despre înnoirile pe care le trăim și imaginează refugii care s-ar putea dovedi utile în atenuarea multiplelor șocuri de creștere și descreștere civilizațională. Thomas Wagner afirmă, printre altele: „Poate că parcursul nostru – și al întregii omeniri – este, de fapt, un avans șovăielnic, o cădere abia evitată și amortizată printr-un act artistic de echilibristică”.

Dodo Niță, critic de benzi desenate şi președinte al Asociației Bedefililor din România, ilustrează destinul românesc al lui Corto Maltese, celebrul personaj de benzi desenate creat de artistul italian Hugo Pratt. Aflăm printre altele cum Alex Călin, directorul Editurii Cartea Copiilor, cititor al revistei „Pif Gadget”, fascinat în adolescenţă de peripeţiile eroului, atunci când a văzut cum apăreau, parcă din ce în ce mai des în spaţiul românesc, articole şi cărţi despre universul grafic al lui Hugo Pratt, a decis să publice în limba română albumele de benzi desenate cu Corto Maltese.

În rubrica dedicată scrierilor ilustrului lingvist Alexandru Niculescu (1928-2024), propunem studiul Autoportret ştiinţific (sau „critica di me stesso"), apărut în revista „Dacoromania” (2008), care porneşte de la premisa că: „Detaliile biografice, atunci când atingi un grand âge, nu mai au importanță. Cele bibliografice, atâtea câte au fost mai importante, sunt cunoscute din volumele anterioare de omagiu. Ar rămâne în umbră, mai puțin cunoscute, uitate sau ignorate – uneori, cu bună ştiinţă – considerațiile şi ideile din contribuții lingvistice, de-a lungul zecilor de ani de Universitate şi de viață”.

Sibilla Aleramo (1876-1960), pe numele său adevărat Rina Faccio, una din figurile cele mai originale şi anticonformiste ale literaturii italiene din secolul XX, s-a născut în 14 august 1876. Cartea sa Una donna (1906) este considerată primul roman din istoria feminismului italian. Proza sa apare nouă şi frapantă pentru acei ani, iar scriitoarea câştigă foarte multe aprecieri atât în Italia, cât şi în străinătate, cartea fiind tradusă la puţin timp de la apariţie în aproape toate ţările europene şi în SUA. Publicăm un extras din roman, tradus de Camelia Zara.

Prin romanul autobiografic Una donna („O femeie”), Sibilla Aleramo a adus în prim-plan problemele complexe ale condiției feminine, într-o manieră onestă, dureroasă și profund ancorată în realitatea cu care atât ea, cât și multe alte femei au fost nevoite să se confrunte. În actul de a-și construi o ontologie personală, definită de gen, și-a asumat riscul de a critica patriarhatul, anumiți critici afirmând chiar că Aleramo a avut capacitatea de a exprima condiția femeii la scară universală. Analiză literară de Paula Drăgulescu de la Universitatea de Vest din Timişoara, coordonată de italienista Afrodita Cionchin.

În 31 iulie 1919 s-a născut scriitorul torinez Primo Levi, supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz. Pe lângă opera în proză, de o covârșitoare limpezime și precizie în analiza resorturilor celor mai adânci ale acelui malaxor al degenerescențelor umane, Levi lasă în urmă și o semnificativă producție poetică ce întregește, în chip elegiac, mărturisirea unei suferințe cu neputință de a fi vreodată alinată.Versurile din grupajul propus sunt reunite în volumul Ad ora incerta (La oră nesigură), ce a văzut lumina tiparului în anul 1984. Traducere de Dana-Alexandra Popa.

Panait Istrati s-a născut în 10 august 1884. Volumul bilingv de Elena Lavinia Dumitru, Parlando con Panait Istrati / De vorbă cu Panait Istrati (Ed. Aracne, 2015), concentrat pe figura istratiană în contextul jurnalismului românesc din perioada dintre cele două războaie mondiale, aduce în atenție o selecție de interviuri și articole publicate în ziarele din România, cu un profund caracter autobiografic. Cartea dă astfel viață unui dialog cu scriitorul român-francez-grec, oferindu-i posibilitatea de „a se prezenta” cititorului italian prin intermediul propriilor gânduri, experiențe, mărturisiri.

Publicăm traducerea basmului din Friuli intitulat Il bambino nel sacco, extras din volumul Fiabe italiane (1956), care cuprinde o serie de basme italiene culese din diferite regiuni ale Peninsulei şi adaptate de scriitorul Italo Calvino. Aşa cum afirmă în Introducere, în acest basm a creat el cele două nume ale protagoniştilor, Pierino Pierone şi Baba Cloanța Cotoroanța. De asemenea, şi-a luat libertatea de a-i face să vorbească în versuri: „Pierino Pierone, dă-mi o pară/ Cu mânuța ta frumoasă,/ Că văzându-le, zău dară,/ Simt cum apă gura-mi lasă!”. Traducere de Anca-Domnica Ilea.

Fiecare poem din volumul Fatti reali immaginari (2022) de Adriana Tasin urmărește, în spațiu și timp, răsturnarea bruscă a unei traiectorii, care de multe ori coincide cu finalul imprevizibil și tragic al unui mic mit, al unui așa ceva nu se poate. Și istoria ne arată precis că se poate. Momentul precis în care se poate o intrigă pe poetă, atât de mult încât „completează” ea evenimentul în exact punctul izbit de acel moment. Fotografii voit imprecise, poemele Adrianei Tasin nu rescriu istoria, dar îi dau o conotație sau o implicație personală. Prezentare și traducere de Daniel D. Marin.

Mircea Eliade s-a familiarizat cu categoria de repetare/repetiție prin intermediul scrierilor lui Søren Kierkegaard. Dacă în Mitul eternei reîntoarceri ia distanță de filosoful danez, în Tratatul de istoria religiilor recunoaște reactualizarea, în opera acestuia, a unei sensibilități arhaice. Trecând în revistă literatura fantastică eliadiană, în articolul său Igor Tavilla pune în evidență prezența temei de sorginte kierkegaardiană nu numai în dimensiunea „diurnă”, teoretică și științifică, a operei lui Eliade, ci și în cea „nocturnă”, de autor de proze fantastice.

În seria de traduceri literare, din limba italiană în limba română, ale unor librete de operă celebre, vă propunem, în acest număr, actul III al operei Aida, binecunoscuta creație a compozitorului italian Giuseppe Verdi (1813-1901), pe versurile lui Antonio Ghislanzoni (1824-1893, libretist, poet şi scriitor). Aida a fost compusă pentru inaugurarea primului teatru muzical din Cairo numit Opera Khedivial și pentru sărbătorile legate de încheierea lucrărilor la Canalul Suez, iar prima reprezentaţie a avut loc în 24 decembrie 1871. Traducerea este realizată de Anamaria Milonean.

Textul teatral Begole sull'ego di un Pinocchio. Machiavelli trattato bis-trattato de Elisabeta Petrescu a apărut în Italia, cu o prefață de Graziano Graziani, Milano, FVE Editori, 2021. Ricoșeurile lingvistice ale autoarei expun într-un joc persiflant tandemul Machiavelli-Pinocchio, martori ai unei societăți consumate în numele puterii risipite între diverse facțiuni aglomerate de indivizi egotiști cu porecle emblematice. Autoarea ne propune propria traducere în limba română, sub titlul Orice Naş își are Nașul. La răscruce de tâlcuri, din care publicăm în acest număr o primă parte.

Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.

PARTENERI INSTITUŢIONALI

PARTENERI SUSȚINĂTORI




COPYRIGHT

Toate textele de pe acest site
sunt protejate
de dreptul de autor.
Este interzisă preluarea
şi reproducerea acestora,
chiar parţială şi cu orice mijloc, fără acordul editorului.