FEBRUARIE 2019, ANUL IX

Centenar Primo Levi. „Damnații și salvații”, memento adresat omenirii

Se împlinesc anul acesta 100 de ani de la nașterea lui Primo Levi, chimist și scriitor torinez, supraviețuitor al lagărului de la Auschwitz, și 32 de ani de la sinuciderea lui. Prima carte, Se questo è un uomo, 1947, ca și următoarele dedicate temei, se remarcă prin factura carteziană de a prezenta fațetele monstruosului univers concentraționar căruia i-a fost victimă. A revenit cu reflecții hiperlucide asupra materiei din cartea de debut cu eseul I sommersi e i salvati, 1986, nou memento adresat omenirii. Publicăm paginile introductive ale acestuia, în traducerea Doinei Condrea Derer.



Mihail Banciu și Mihai Cezar Popescu, români care scriu poezie italiană

Volumele de poezie semnate de Mihail Banciu, Il dovere della malinconia. Poemi italici (Melancolia ca datorie. Poeme italice, ed. Empiria, Roma, 2017) şi Mihai Cezar Popescu, Ricordati di me, Italia. Poesie (Amintește-ți de mine, Italia. Poezii,  ed. Ariete-Pangloss, 2018) sunt mărturia vie a unui fenomen literar interesant înregistrat în ultimii ani şi care îi vizează pe românii stabiliți în Italia, temporar sau definitiv, care își însușesc nu doar modul de viață și cultura țării de adopție, ci și limba, și nu numai la nivel colocvial, ci și pentru a produce literatură. Recenzie de Smaranda Bratu Elian.



Golful Poeților din Liguria, spațiul eternei legături dintre prietenie și artă

Numele Golfului Poeților rezonează în memoria involuntară a oricărui artist. Este un spațiu încă învăluit în mrejele trecutului, cum îl descrie Eugenio Montale în poemul Portovenere, unde Triton cu ale lui valuri ia îndrăzneț cu asalt țărmul prezentului și orice oră devine deja antică, vizitatorul fiind transpus instantaneu într-un timp imemorial. Cunoscut oficial ca Golful La Spezia, spațiul idilic scăldat de Marea Ligurică a găzduit de-a lungul timpului nenumărate figuri artistice de marcă, printre care Dante, Byron, Percy și Mary Shelley, Keats, Petrarca, Dickens sau Böcklin. De Elena Simona Popescu.



Lectura lui Dante. Iubirea mișcă soarele și stelele (Paradis XXXIII)

Încheiem, prin analiza Cântului al XXXIII-lea al Paradisului, laborioasa lucrare a lui Laszlo Alexandru structurată prin alăturarea unor componente constante: textul poeziei lui Dante în italiană; traducerea fidelă în română realizată de Laszlo Alexandru prin comparație cu versiunile românești existente; o parafrază explicativă pentru sensurile mai puțin evidente cititorului contemporan; o sinteză de critică a criticii, în care numele cele mai relevante ale dantologiei mondiale explicită valențele semantice, artistice, istorice, politice, filosofice sau teologice ale fiecărei terține.



„Artele Focului” la Muzeul de Artă din Timișoara

Restituirea unei generații. Formă și memorie în căutarea sensurilor este expoziția găzduită la Muzeul de Artă din Timișoara până pe 4 martie 2019. Arina Ailincăi, Gheorghe Crăciun, Judit Crăciun, Márta Jakobovits, Eugenia Pop şi Elena Minodora Tulcan sunt artiștii care oferă și transferă publicului vigoarea, inventivitatea, creativitatea și eleganța unor forme permanentizate de căldura focului. Foști colegi acum 50 de ani la Institutul Ion Andreescu din Cluj, ei formează „generația de aur a ceramicii românești”. Prezentare de Andreea Foanene, curator al evenimentului.



Scala din Milano şi teatrele de operă din Italia, între prezent şi viitor

Limba italiană a fost şi este exportată în lumea întreagă datorită operei lirice, prin ea melodrama s-a făcut cunoscută şi a devenit renumită pe toate continentele. În stagiunea anului trecut, La Traviata a fost opera cel mai mult reprezentată (în 4190 de teatre), urmată de pe locul patru şi cinci de Puccini cu La Bohème şi Tosca. Cu toate acestea, în Italia, universul operei este o imensă problemă economică. În 1996, teatrele de gen erau atât de îndatorate statului încât se vedeau obligate să falimenteze, însă au fost salvate în ultimul moment de reforma Melandri. De Raluca Niţă.



Serile Italiene de la Humanitas. Seara 51 dedicată lui Galileo Galilei

Cartea care a prilejuit Seara Italiană cu numărul 51 din 7 ianuarie 2019 de la Librăria Cărturești, Café Verona, este Anunțul stelar (Sidereus Nuncius)  a lui Galileo Galilei, care a schimbat imaginea universului și modul de a-l privi, punând bazele științei moderne. Inițiativa și traducerea volumului, apărut la editura Humanitas în colecția bilingvă „Biblioteca italiană”, îi aparțin prof. Gheorghe Stratan, fizician și istoric al științelor, cel care a ilustrat publicului și o parte din expoziția internațională galileiană, organizată și prezentată de el însuși în 2009. Cronică de Cristina Gogianu.

Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.




PARTENERI INSTITUŢIONALI












COPYRIGHT


Toate textele de pe acest site
sunt protejate
de dreptul de autor.
Este interzisă preluarea
şi reproducerea acestora,
chiar parţială şi cu orice mijloc, fără acordul editorului.