NR. 10/OCTOMBRIE 2025, ANUL XV - LECTURĂ PLĂCUTĂ!


EVENIMENTE

Trei poeți italieni la Festivalul Internațional de poezie de la București

S-a încheiat cea de a XV-a ediție a Festivalului Internațional de poezie de la București, grandioasă reuniune a celor mai felurite și vitale voci lirice de pe toate continentele. În a doua zi a festivalului, un grup de douăzeci de poeți străini și români au fost invitați la Mărțișor, casa-muzeu a lui Arghezi, în a cărei grădină fiecare a plantat un cireș, aninând de el o plăcuță cu propriul nume și un vers care îl caracterizează. Cei trei poeți italieni prezenți la festival și la plantat cireși în grădina lui Arghezi au fost: Elisa Donzelli, Marco Fazzini și Christian Sinicco. De Smaranda Bratu Elian.

Prin programul „Dorothea Erxleben”, început în anul 1994 și destinat exclusiv artistelor, guvernul Saxoniei Inferioare își propune să valorifice potențialul creativ al unor creatoare la mijloc de carieră și să le sprijine în a dobândi calificările necesare pentru o catedră universitară. Acest dialog le are în prim-plan pe Maika Knoblich, Yeongbin Lee și Anna Witt, trei artiste care au fost sprijinite prin prestigioasa bursă, pentru o perioadă de doi ani, și care, în curând, își vor prezenta proiectele rezultate în cadrul expoziției „Check out” , curatoriată de Luciana Tămaş, realizatoarea interviului.

Apariția în limba română a volumului Clasa conducătoare de Gaetano Mosca (Alexandria Publishing House), în traducerea atentă și limpede a italienistei Nicoleta Presură Călina, readuce în atenția publicului o carte fundamentală pentru înțelegerea mecanismelor politice moderne. Scrisă la sfârșitul secolului al XIX-lea, în 1896, sub titlul Elementi di scienza politica, este o lucrare fundamentală pentru știința politică modernă. De altfel, Mosca face parte, alături de Vilfredo Pareto și Robert Michels, din ceea ce istoriografia politică numește „școala elitistă italiană”. De Carmen Făgeţeanu.

Dintr-un studiu realizat de italienista Afrodita Carmen Cionchin pornind de la baza de date Scriitori italieni traduși în română: 1990-2025, pe care a creat-o şi o coordonează, rezultă că literatura pentru copii domină primele poziții ale clasamentului celor mai traduse cărți italiene în România. Pe primul loc, cu cel mai mare număr de traduceri diferite, ediții diferite și republicări, este de departe Le avventure di Pinocchio. Storia di un burattino de Carlo Collodi (pseudonimul lui Carlo Lorenzini, 1826-1890), urmat de Cuore de Edmondo De Amicis (1846-1908).

Gianni Rodari, unul dintre cei mai cunoscuţi reprezentanţi ai literaturii pentru copii din Italia, s-a născut în 23 octombrie 1920. Cărţile sale au avut parte de nenumărate traduceri şi de numeroase premii, printre care prestigiosul Premiu Andersen (1970), „Nobel“ al literaturii pentru copii. În ceea ce priveşte receptarea sa în rândul tinerilor, publicăm o analiză literară realizată de Iulia Popa de la Universitatea de Vest din Timişoara, sub coordonarea italienistei Afrodita Cionchin. În felul acesta îi invităm pe cititorii revistei să (re)descopere universul de basm al lui Gianni Rodari.

Poet consacrat astăzi, Mihai Firică a debutat în 1989 în revista Ramuri. Despre creația sa au vorbit personalități avizate, precum Radu G. Țeposu, Laurențiu Ulici, Ioan Moldovan, Robert Șerban şi merită amintit ceea ce aprecia pretențioasa doamnă Constanța Buzea la tânărul poet Mihai Firică: „discursul articulat, metafora delicată, hipersensibilitatea ca o boală care ține de vehicolul ei – sufletul dvs.”. Selecția de față este extrasă din volumul Dragostea cu parfum de migdale amare (Vinea, 2023). Versiunea integrală în limba italiană va fi publicată în curând la o editură din peninsulă.

Dacă în România nu sunt la modă sau de mare interes geografiile literare sau literatura regiunilor (în ciuda unor preocupări ale unor critici precum Cornel Ungureanu sau ale unor universitari mai tineri), în Italia sunt destul de prezente, atât în antologii consacrate (printre ultimele, seriile coordonate de Bonifacio Vincenzi în colecția Nuova Luce a editurii Macabor), cât și în reviste online sau lit-blog. În speranța unei Geografii literare a Italiei care să poată fi citită la un moment dat în România, Daniel D. Marin continuă în acest număr seria de „microfotografii” ale poeziei italiene din nord-est.

În 9 iunie 2025 s-a stins din viaţă Marian Ilea, prozator, dramaturg, ziarist, regizor de televiziune, născut în 1959 la Ieud (Maramureș). La Teatrul Municipal Baia Mare, spectacolul cu piesa I se spunea armeanul, după texte de Marian Ilea, a avut premiera la câteva zile după dispariția autorului. Publicăm varianta în românește a prefeței Un puzzle grandeur nature la antologia Vremuri îmbârligate (Eikon, București, 2024, ultima antologie antumă de 24 de proze, reunită și tradusă în franceză, sub titlul La pommade au calendula et l’arc-en-ciel, de Dominique (Anca-Domnica) Ilea din proza lui Marian Ilea.

Una din contribuțiile majore ale lui Mircea Eliade la istoria religiilor din secolul XX a fost monografia Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului, prima lucrare sistematică asupra subiectului din punctul de vedere al istoriei comparate a religiilor, apărută în 1951 la Paris, tradusă și retipărită în numeroase limbi. Veritabilă cumpănă a apelor, ea a prilejuit și continuă să prilejuiască discuții aprinse privind fenomenul șamanic, așa cum explică Giovanni Casadio în volumul Șamanismul înainte și după Mircea Eliade, apărut anul acesta la editura Cartex. O recenzie de Horia Corneliu Cicortaș.

În acest număr Monica Negru evocă o altă personalitate feminină de marcă a istoriei româneşti, Izabela Sadoveanu, născută la 24 februarie 1870, în comuna Săucești, județul Bacău. Aceasta și-a semnat unele cronici literare (și) cu pseudonimul „Evan”. Autoare a primului nostru studiu despre simbolism, co-autoare a primului manual autohton de psihologia copilului, militantă devotată pentru drepturile femeilor, considerată de George Călinescu un prototip al „femeii cerebrale”, Izabela Sadoveanu s-a stins din viață în ziua de 6 august 1941, la București.

Textul teatral Begole sull'ego di un Pinocchio. Machiavelli trattato bis-trattato de Elisabeta Petrescu a apărut în Italia, cu o prefață de Graziano Graziani, Milano, FVE Editori, 2021. Ricoșeurile lingvistice ale autoarei expun într-un joc persiflant tandemul Machiavelli-Pinocchio, martori ai unei societăți consumate în numele puterii risipite între diverse facțiuni aglomerate de indivizi egotiști cu porecle emblematice. Autoarea ne propune propria traducere în limba română, sub titlul Orice Naş își are Nașul. La răscruce de tâlcuri, din care publicăm în acest număr partea a treia.

Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.

PARTENERI INSTITUŢIONALI

PARTENERI SUSȚINĂTORI




COPYRIGHT

Toate textele de pe acest site
sunt protejate
de dreptul de autor.
Este interzisă preluarea
şi reproducerea acestora,
chiar parţială şi cu orice mijloc, fără acordul editorului.