NR. 9/SEPTEMBRIE 2025, ANUL XV - LECTURĂ PLĂCUTĂ!


ÎNTÂLNIRI CRITICE

Cu Annette Tietenberg despre artă, sistem(e) și transfer cultural

În acest număr, Luciana Tămaş ne invită la un dialog despre artă, sistem(e) și transfer cultural cu una dintre cele mai subtile și mai calificate voci ale spațiului curatorial european, Annette Tietenberg, al cărei discurs trece de la Szeemann la Weibel și de la Beuys la Benjamin. Afirmă, printre altele: „Având în vedere situația mondială, s-ar putea chiar crede că autoritatea culturală nu mai joacă aproape niciun rol. Ceea ce vedem zilnic este o inserție implacabilă a politicii în logica factorilor economici. Valori precum curtoazia, fiabilitatea și respectarea regulilor au fost înlocuite de șantaj, intrigi și corupție”.

Există volume de poezie care se citesc ca niște cărți testamentare, chiar dacă autorul lor nu anunță explicit un sfârșit, ci mai degrabă o ultimă veghe asupra lumii. Ultima strigare de scrib a lui George Popescu (prefață de Geo Vasile, Editura Tracus Arte, 2024), este o astfel de carte: densă, gravă, deschisă simultan spre memorie și sfârșit, spre intimitate și istorie, spre prietenia culturală și spre exilul interior. Faptul că autorul este un italienist rafinat și traducător de prim-plan, nu e o notă de subsol biografică, ci un principiu de funcționare al poemelor sale. De Carmen Făgeţeanu.

Într-o epocă în care poezia este adesea împinsă la marginea discursului cultural, Soglie de Franco Manzoni se prezintă ca un atlas necesar, o constelație de micro-revelații critice adunate pe parcursul a peste un deceniu de militantism. Publicată în 2025 de editura I Quaderni del Bardo, lucrarea reunește recenziile apărute în la Lettura din Corriere della Sera, între 2012 și 2024: un corpus care, prin forma compactă și aparent efemeră a „formatului timbru”, devine instrument de orientare și mărturie. De Eliza Macadan.

În peisajul traducerilor literare românești, rareori întâlnim gesturi de o asemenea anvergură și consecvență cum este cel al reputatului italienist Laszlo Alexandru, care și-a asumat notabilul proiect de a aduce în limba română, în traducere integrală, cele cincisprezece volume din ciclul pirandellian Nuvele pentru un an. Prin volumul al 13-lea, Candelora (Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2025), ce reunește douăzeci și una de nuvele, intrăm într-o etapă nouă a ciclului, care se deschise cu cea care, prin numele eroinei, dă identitate întregii cărți. De Carmen Făgeţeanu.

Semnalăm, în colecţia de poezie italiană contemporană coordonată de Eliza Macadan la editurile Cosmoli din Bacău şi Eikon din Bucureşti, un nou volum de versuri în ediţie bilingvă, cel al poetei Lucrezia Lombardo, intitulat Mireasma serilor / L'odore delle sere (traducere în limba română de Eliza Macadan). Din introducerea semnată de Silvia Comoglio aflăm că „în poezia Lucreziei Lombardo există două versuri care, într-un registru sapiențial, concentrează miracolul poeziei și al actului de a o crea. Sunt versuri dense, aproape materiale, care par să plutească liber și să devină izvor nesecat de sens: „Se traversează marea / cu o atingere de pâine”.

Dacă în România nu sunt la modă sau de mare interes geografiile literare sau literatura regiunilor (în ciuda unor preocupări ale unor critici precum Cornel Ungureanu sau ale unor universitari mai tineri), în Italia sunt destul de prezente, atât în antologii consacrate (printre ultimele, seriile coordonate de Bonifacio Vincenzi în colecția Nuova Luce a editurii Macabor), cât și în reviste online sau lit-blog. În speranța unei Geografii literare a Italiei care să poată fi citită la un moment dat în România, Daniel D. Marin a pregătit pentru acest număr câteva „microfotografii” ale poeziei italiene din nord-est.

Recent, între 24 și 29 august 2025, s-a desfășurat cel de-al douăzeci și treilea congres de istoria religiilor, în vechiul centru universitar polonez Cracovia (https://iahr2025.org/). Ultimul congres al IAHR (Asociația Internațională de Istoria Religiilor) a avut loc în Germania, la Erfurt, în 2015, cel programat în 2020 la Otago, în Noua Zeelandă, fiind anulat din cauza pandemiei. Gabriel Badea, participant la unul din panelurile congresului, trece în revistă câteva din activitățile semnificative cu participare română și italiană la acest important eveniment științific.

În seria de traduceri literare, din limba italiană în limba română, ale unor librete de operă celebre, vă propunem, în acest număr, actul IV al operei Aida, binecunoscuta creație a compozitorului italian Giuseppe Verdi (1813-1901), pe versurile lui Antonio Ghislanzoni (1824-1893, libretist, poet şi scriitor). Aida a fost compusă pentru inaugurarea primului teatru muzical din Cairo numit Opera Khedivial și pentru sărbătorile legate de încheierea lucrărilor la Canalul Suez, iar prima reprezentaţie a avut loc în 24 decembrie 1871. Traducerea este realizată de Anamaria Milonean.

Textul teatral Begole sull'ego di un Pinocchio. Machiavelli trattato bis-trattato de Elisabeta Petrescu a apărut în Italia, cu o prefață de Graziano Graziani, Milano, FVE Editori, 2021. Ricoșeurile lingvistice ale autoarei expun într-un joc persiflant tandemul Machiavelli-Pinocchio, martori ai unei societăți consumate în numele puterii risipite între diverse facțiuni aglomerate de indivizi egotiști cu porecle emblematice. Autoarea ne propune propria traducere în limba română, sub titlul Orice Naş își are Nașul. La răscruce de tâlcuri, din care publicăm în acest număr partea a doua.

Pe 28 iunie 2025, la Secția de Etnografie și Artă Populară a Muzeului Municipal Câmpulung, a avut loc lansarea cărții Viața și moștenirea Sarmisei Bilcescu-Alimăneștianu de dr. Sanda Safta. Cartea este structurată pe trei capitole: I. Familia și educația Sarmisei Bilcescu-Alimăneștianu (copilăria și adolescența, Studii și educație, Teza de doctorat, Căsătoria, Constantin Alimăneștianu, Dumitru Alimăneștianu), II. Activitatea profesională și caritabilă, Decesul și III. Moștenirea Sarmisei Bilcescu-Alimănșetianu. De Monica Negru.

În zilele de 26 şi 27 septembrie 2025, Departamentul de Limbi şi Literaturi Romanice, Clasice şi Neogreacă al Facultății de Limbi şi Literaturi Străine (FLLS) a Universităţii din Bucureşti, cu patronajul Ambasadei Republicii Italiene la Bucureşti şi în parteneriat cu Institutul Italian de Cultură de la Bucureşti şi alte instituţii organizează colocviul Limbă, literatură şi politică, dedicat pe de o parte numeroaselor legături dintre literatură şi politică, pe de altă parte limbajului şi discursului politic în diferite perioade istorice, de la începuturile literelor italiene până în zilele noastre.

Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.

PARTENERI INSTITUŢIONALI

PARTENERI SUSȚINĂTORI




COPYRIGHT

Toate textele de pe acest site
sunt protejate
de dreptul de autor.
Este interzisă preluarea
şi reproducerea acestora,
chiar parţială şi cu orice mijloc, fără acordul editorului.