NR. 4, APRILIE 2018, ANUL VIII

Românii din Italia/1: analiza Dosarului Statistic Imigraţie 2017

Migraţia românească în Italia din 1990 şi până la 2017 se poate înţelege în adevăratele sale dimensiuni numai dacă este proiectată pe fundalul mai amplu al diasporei româneşti în lume din aceeaşi perioadă, unde, în generala şi spectaculoasa creştere a emigraţiei româneşti, Italia înregistrează un spor de 25 de ori. Acesta şi alte aspecte de interes în ultimul Dosar Statistic Imigraţie publicat în Italia, ediţia 2017, cu analiza tendinţelor pe 2016 şi a problemelor aferente. Dosarul a fost prezentat de Antonio Ricci la Institutul Italian de Cultură din Bucureşti. Cronică de Smaranda Bratu Elian.

Prin colaborarea Ambasadei României în Italia, publicăm un aprofundat studiu statistic referitor la comunitatea românească din Peninsulă. Datele privesc numărul total, distribuția pe sexe și structura ocupațională, integrarea și participarea la viața politică italiană, mediul asociativ, problematica școlară şi educația în limba română. Sunt prezentate apoi particularitățile religioase ale românilor din Italia, ca şi situația mass-media în limba română care, pe lângă rolul de informare, are și rolul de „formare” a comunității, în sensul creșterii coeziunii acesteia în jurul unor proiecte de interes comun.

Cea mai acută dorinţă a majorităţii tinerilor italieni (54%) este aceea de a avea un loc de muncă, dar nu oricare. Pentru 1 din 3 acesta trebuie să aibă legătură cu universul web, app sau social media. Reiese dintr-un studiu realizat de Sanpellegrino Campus pe un eşantion de 2.500 de studenţi între 18 şi 25 de ani. Rezultatele sunt foarte clare: 32% preferă să lucreze în domeniul social media. Dintre aceştia 59% ar vrea să devină social media manager sau content manager, să se ocupe de aspectul creativ al profilurilor online aparţinând unor celebrităţi (62%) sau societăţi comerciale (47%).

În expoziția Venus Belvedere a artistei Simona Vilău, prezentată între 22 februarie și 30 martie 2018 la Miercurea Ciuc, lucrările dedicate feminității sunt concepute din perspectiva „vol d’oiseau” a eroului masculin. Această belvedere este sugerată în pictura Golden Man (fig.), singura reprezentare a unui personaj masculin, care guvernează grupul de reprezentări ale feminității. Specificitatea abordării creative a Simonei Vilău stă în faptul că ea face apel la idealul clasic pentru a-l putea defragmenta, pentru a-l răpune, pentru a-i dovedi ineficiența și inconsistența. De Andreea Foanene.

În 22 martie 2018, în Sala Baroc a Muzeului de Artă din Timișoara a avut loc vernisajul expoziției „Loss of Soul” („Pierderea Sufletului”), expoziție de grafică a artistului ardelean Részegh Botond. Autorul propune iubitorilor de artă un moment de reflecție asupra pierderii identitare în lumea formatelor. Pentru artist, titlul dat expoziţiei este sinonim cu dezumanizarea. „Loss of Soul” este denumirea seriei de „Capete” şi se referă la portrete fără faţă, chipuri fără imagine, feţe fără suflet. Expoziţia poate fi vizitată până la 29 aprilie 2018. Prezentare de Cornel Seracin.

Laszlo Alexandru analizează Cântul al XV-lea al Paradisului, în care apare prezentarea polemică a cetăţii Florenţa, cu virtuţile de odinioară şi viciile din prezent. „Neliniştea profetică a restauraţiei şi a reformei nu poate să evite un trecut spre care se tinde” (Montano). „Iar acesta e lumea florentină curată, dinainte de câştigurile şi corupţia aduse de lumea nouă. Astfel, revenirea la vechea Florenţă nu e o întrerupere a mişcării de ascensiune spre Dumnezeu, ci este o regăsire, din partea Poetului, a motivelor de-a spera, de-a visa la un viitor mai bun, la însăşi misiunea sa” (E.A. Panaitescu).

În seara zilei de 23 februarie 2018, începând cu orele 17.00, studenţii voluntari ASLS (Asociaţia Studenţilor de la Limbi Străine, Universitatea din Bucureşti) au mutat pentru scurtă perioadă capitala Italiei în strada Pitar Moş, la sediul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine, unde s-a desfăşurat, în încheierea Săptămânii Culturale Italiene, proiect al Catedrei de Limbă Italiană a facultăţii, Seara Culturală Italiană. Timp de cinci ore, prin diferite activităţi participanţii s-au putut încălzi cu voia bună şi cu spiritul jucăuş pentru care italienii sunt atât de iubiţi. Cronică de Flavia Vendetti.

Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.

PARTENERI INSTITUŢIONALI