OCTOMBRIE 2018, ANUL VIII

S-a stins din viaţă Guido Ceronetti, „prieten prin excelenţă” al lui Cioran

În 13 august 2018 s-a stins din viaţă în mica localitate Cetona de lângă Siena, în Toscana (unde trăia retras de peste 30 de ani dedicându-se scriiturii), la venerabila vârstă de 91 de ani, Guido Ceronetti (născut în 24 august 1927 la Torino), una dintre cele mai interesante şi atipice figuri ale lumii literare şi artistice italiene, creativitatea sa îmbrăţişând o paletă incredibilă de activităţi. „Prieten prin excelenţă” al lui Cioran, care i-a fost maestru, Ceronetti l-a introdus pe filosoful român în Italia, după ce l-a cunoscut în 1979 la Paris. De Afrodita Carmen Cionchin.

S-a încheiat de curând a zecea ediție a Colocviului Internațional de Italienistică organizat de și la Universitatea din Craiova: participare numeroasă, referate și discuții interesante, planuri de viitor. Acum un an revista noastră a prezentat pe larg importanța acestui colocviu, iar anul acesta a fost prezentată în plenul colocviului, interesul participanților prefigurând extinderea colaborărilor și în afara celor două țări. O asemenea ediție aniversară prilejuieşte o rememorare și un bilanț, într-un dialog realizat de dna prof. Smaranda Bratu Elian cu coordonatoarea și sufletul colocviului, dna prof. Elena Pîrvu.

La Accademia di Romania din Roma a început un proiect cu bătaie lungă, „Miercurile literare”, coordonat de prof. Oana Boşca-Mălin. Prima din acest ciclu de întâlniri s-a desfășurat pe 19 septembrie, având-o ca protagonistă pe scriitoarea Liliana Nechita, alături de traducătoarea sa în limba italiană, Elena Di Lernia. Debutul a fost, așadar, sub semnul literaturii migrației, autoarea fiind una din nenumăratele românce care s-au stabilit și lucrează (din 2006) în Italia, „o femeie oarecare printre alte femei oarecare”, așa cum însăşi se prezintă pentru revista noastră. De Cristina Gogianu.

La Institutul de Cultură şi Cercetare Umanistică „Nicolae Iorga” din Veneţia, a fost prezentat în 13 septembrie volumul cercetătoarei Roberta Fidanzia intitulat Dora d’Istria. O privire feminină asupra secolului al XIX-lea (ed. Drengo, Roma, trad. de Viorica Bălteanu). Personalitate proeminentă a secolului romantic, principesa Elena Ghica alias Dora d’Istria, născută în Bucureşti la 22 ianuarie 1828, decedată în 17 noiembrie 1888 la Florenţa, unde se stabilise cu peste 30 de ani mai înainte, a performat admirabil, prin scrisul său, în varii domenii, de la literatură la pedagogie şi politologie.

Anul acesta se împlinesc 110 ani de la dispariţia celui care a învăţat copiii că în viaţă cel mai important lucru este il cuore (inima). Edmondo de Amicis (1846-1908) a făcut carieră cu romanul Cuore (1886), „o poveste sentimentală pentru copii scrisă sub forma unui jurnal al unui şcolar”. Cartea este asociată tematic Aventurilor lui Pinocchio (1883) a lui Carlo Collodi, ambele fiind considerate mici capodopere ale literaturii pentru copii. Nuvela Lift, pe care o publicăm în traducerea Liviei Mărcan, este mai puţin cunoscută, dar se înscrie în aceeaşi tematică a scrierilor sale pentru copii.

Muzeul de Artă Timișoara a deschis porțile unei expoziţii mult așteptate, Woman, All Too Woman, pe 15 august 2018. Cele 120 de lucrări ale 35 de artiste vor fi găzduite până în 15 octombrie. Publicul poate vedea laolaltă opere - pictură, sculptură, fotografie, instalație, obiect - ale celor mai importante artiste din mai multe țări europene, cu precădere din Europa Centrală și de Est. Curatoarea Andreea Foanene a știut să circumstanțieze spaţiul, oferind vizitatorului instrumentele necesare pentru a-l face să „citească în filigran” operele acestei prețioase expoziții. De Enrico Cannata.

Laszlo Alexandru analizează Cântul al XXV-lea al Paradisului, în care Sfântul Iacob îl examinează pe Dante în legătură cu speranța creștină. I se arată, de asemenea, şi Sfântul Ioan Evanghelistul, vorbind de straiele albe în timp ce descria Paradisul. „Sfântul Ioan, descriind în Apocalipsă (7, 9) mulțimea de duhuri fericite din fața tronului Mielului divin, povestește că ele purtau haine albe, simbol al neprihănirii lor sufletești. Dante, în schimb, prin albele stole vrea să se refere la trupul luminos, cu care duhurile vor fi îmbrăcate după Judecata de Apoi” (E.A. Panaitescu).

Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.

PARTENERI INSTITUŢIONALI