NR. 5, MAI 2017, ANUL VII

Salonul de Carte de la Torino 2017: „Autorii noștri din afara României”

În perioada 18-22 mai 2017 va avea loc la Torino cea de-a XXX-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte, cu tema Oltre il confine/Dincolo de graniță. Pentru al nouălea an consecutiv, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia organizează participarea ţării noastre la acest prestigios eveniment cu un stand naţional. Şi în acest an, Orizonturi Culturale Italo-Române are onoarea de a fi partener media al României la Salon, oferind deopotrivă cititorilor titlurile cele mai recente apărute pentru ediţia 2017 a Salonului în baza de date Scriitori români în italiană.



Teatrul ca ramură a hermeneuticii creatoare. Eliade omagiat la Torino

La Salonul de Carte de la Torino va fi lansat volumul Mircea Eliade, Tutto il teatro (Bietti, Milano, 2016). Volumul constituie o variantă net superioară ediției precedente, editată în 1996 de Mircea Handoca, singura disponibilă până în prezent. Latura lui Eliade ca dramaturg și pasionat de fenomenul teatral a fost una mai puțin explorată în cadrul studiilor dedicate operei sale, așa încât apariția prezentului volum în limba italiană contribuie în mod indirect la redescoperirea unei noi hermeneutici a artelor, una extra-estetică, așa cum a fost gândită de însuși Eliade. Recenzie de Gabriel Badea.



Oamenii lui Garibaldi, vedere de aproape

Au debarcat la Marsala în 11 mai 1860. Dar cine erau cămăşile roşii garibaldiene? Istoria ar vrea ca lucrurile să fie simple, să spunem că erau toţi patrioţi italieni tineri, mânaţi de idealurile republicane, anticlericale ca şi Garibaldi. Documentele însă nu ne lasă. Mai întâi, nu au fost o mie. După unele surse, la îmbarcare erau 1084, după altele 1089, după cele mai moderne chiar 1162. Faptele lor au fost puse curând sub semnul întrebării, au fost anchetaţi, îndepărtaţi, au murit în sărăcie, au fost îngropaţi de multe ori în gropi comune, au fost uitaţi. Garibaldi însă şi-i amintea pe toţi. De Roxana Utale.



Sciascia între ştiinţă şi etică: „Dispariţia lui Majorana”

Un alt roman-anchetă al lui Sciascia prezintă cazul lui Ettore Majorana, un tânăr şi genial fizician sicilian care în anii ’30 a lucrat în celebra echipă de cercetători ai lui Enrico Fermi, cunoscută - graţie unui film de după război - ca „Băieţii din strada Panisperna”, care studiau posibilitatea fisiunii nucleare. Apoi a devenit profesor de fizică la Universitatea din Neapole pentru ca la doar 32 de ani să dispară misterios la 26 martie 1938, adică puţin înainte de începutul războiului care avea să se încheie cu bombele atomice de la Hiroshima şi Nagasaki. De Smaranda Bratu Elian.



O carte-document: „Italia artei vândute” de Fabio Isman

Criză, afaceri, furturi sau pur şi simplu adevărate jafuri. O carte publicată anul acesta povesteşte cum un adevărat patrimoniu artistic a dispărut din Italia. O bogăţie greu de estimat a fost „dezmembrată” şi a ajuns să îmbogăţească colecţionari şi muzee din lumea întreagă, care se mândresc mereu cu aşa-zisele „săli italiene”. În L’Italia dell’arte venduta - Collezioni disperse, capolavori fuggiti, apărută la editura Il Mulino, Fabio Isman scrie jurnalul unei diaspore a operelor de artă, dureroasă şi nesfârşită, care se impune a fi cel puţin cunoscută. De Raluca Niţă.



Lectura lui Dante. Despărţirea de Virgiliu (Purgatoriu XXVII)

În acest număr, Laszlo Alexandru analizează Cântul al XXVII-lea al Purgatoriului, care prezintă trecerea prin focul purificator şi ascensiunea spre Paradisul Pământesc. „Flăcările din al şaptelea cerc au o dublă sarcină: ele constituie pedeapsa pentru destrăbălaţi şi încheie, printr-o ultimă suferinţă, tot ciclul de ispăşire al sufletului mântuit (prin foc, de altminteri, Dante a sintetizat suferinţele din Purgatoriu); trecerea prin foc ar simboliza astfel «întoarcerea omului la starea primei inocenţe» (Nardi), înainte de intrarea în Paradis.” (T. Di Salvo).



Tomasi di Lampedusa, protagonist al celei de a 45-a Seri Italiene

Pe 5 aprilie 2017, la Librăria Humanitas Cișmigiu, Seara Italiană a fost dedicată lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa la comemorarea a 60 de ani de la dispariția sa, precum și lansării noii ediții, de colecție, a celebrului roman Ghepardul. Invitaţi au fost Denisa Comănescu, Oana Boșca-Mălin, Smaranda Bratu Elian, scriitorul Radu Paraschivescu şi Vlad Russo, traducător al volumului Călător prin Europa, culegerea de scrisori adresate celor de acasă, în perioada 1925-1930, când Giuseppe Tomasi colindă prin mai multe capitale și ținuturi ale vechiului continent. Cronică de Cristina Gogianu.

Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.

PARTENERI INSTITUŢIONALI












COPYRIGHT


Toate textele de pe acest site
sunt protejate
de dreptul de autor.
Este interzisă preluarea
şi reproducerea acestora,
chiar parţială şi cu orice mijloc, fără acordul editorului.