MARTIE 2019, ANUL IX

Maestrul Ioan Tăbăcaru îi învață pe italieni arta lemnului de 20 de ani

„Intră cine dorește, rămâne cine este pasionat”. Aceste cuvinte sunt scrijelite pe tabla învățătorului și maestrului Ioan Tăbăcaru, în atelierul său din Valfenera (Piemonte astigiano) unde găzduiește Școala de sculptură ornamentală în lemn „Amici del legno Valfenera”. Un atelier ca desprins din basmele cu meșteri care încântă lemnul. Într-o casă albă, la marginea drumului ce duce printre dealuri de la Valfenera la Ferrere, de aproape 20 de ani primește elevi de toate vârstele, italieni și români, pentru a-i învăța arta lemnului. Interviu de Irina Niculescu.

Propunem cititorilor o întâlnire cu artistul Alexandru Darida. Născut în 1955 la Satu Mare într-o familie mixtă româno-italiană, pictorul a absolvit Academia de Arte din București. A plecat în Italia în 1985 pentru a continua aprofundarea discursului artistic cu o specializare la Benedetti Liberal Academy of Art in Roma, apoi la American Academy of Art in Chicago. A obţinut numeroase distincţii şi premii, cel mai recent fiind premiul „Botticelli” în Italia, la Florența, pe 9 februarie 2019. Cu această ocazie, Andreea Foanene a realizat un interviu în exclusivitate.

Ugo Foscolo, ca și Leopardi, materialiști și pesimiști amândoi, deci fără o iluminare creștină care să clipească deasupra lor, socotesc că frumusețea va salva lumea: dar nu frumusețea nevăzută, ci cea văzută, cea auzită, cea perceptibilă prin simțurile noastre. Cum asta? Și cum să înțelegem această altfel de salvare? Ce ne spune ginestra, floarea de pe Vezuviu, a lui Leopardi și ce ne spun Grațiile lui Foscolo sau profeția Casandrei de la finele poemului său Despre Morminte? Smaranda Bratu Elian ne oferă, în avanpremieră, traducerea unui fragmenti din Despre Morminte.

Românii la Muntele Athos. O perspectivă istorică

Deși nu este propriu-zis o Republică monastică (deoarece face parte din Statul grec), Muntele Athos se bucură de o mare autonomie administrativă. Teritoriul Muntelui Athos este guvernat de douăzeci de Sfinte Mânăstiri; dintre acestea, 17 se află în mâinile grecilor, una (Sfântul Pantelimon) aparține rușilor, una (Chilandari) este a sârbilor, iar o alta (Zographou) aparține bulgarilor. Imposibil să nu-ți pui o întrebare elementară: de ce grecii, sârbii, bulgarii și rușii trebuie să aibă fiecare o mânăstire a lor la Athos, iar românii nu? De Armando Santarelli.

Volumul În căutarea tărâmului promis. Italienii din România, coordonat de Bokor Zsuzsa (Ed. ISPMN, Cluj-Napoca 2017) parcurge istoria și prezentul comunității italiene din România astfel: primul studiu este un capitol istoric al comunității italiene din România, următoarele trei studii se referă la prezent din perspectiva etnologilor și antropologilor care au lucrat pe teren în Oltenia, Banat și Dobrogea, al cincilea studiu este dedicat dialectului friulan, iar ultimele două studii arată nu doar prezentul italienilor în România, ci și viitorul aceste comunități în țara noastră. De Monica Iovănescu.

În 2 februarie 2019 la librăria Eminescu din București a fost prezentat publicului Caietul 11 (XIII). 1932-1933. Introducere la studiul filosofiei, al lui Antonio Gramsci. Acest caiet face parte din lucrarea clasică scrisă de teoreticianul sard, în perioada în care a fost încarcerat de autoritățile fasciste, intitulată Quaderni del Carcere (Caietele din închisoare); traducerea fiind realizată de Sabin Drăgulin și îngrijită de Angelo Chielli și Sabin Drăgulin. Volumul contribuie la diseminarea conceptelor pe care Gramsci le-a folosit în redactarea notelor sale. De Ioana Cristea Drăgulin.

În 1934, Irene Curie, fiica savanților Marie și Pierre Curie, spunea: „Ne amintim că savanta română, d-ra Mărăcineanu, a anunțat în 1924 descoperirea radioactivității artificiale”. Este povestea unei românce excepţionale care a luptat pentru a i se recunoaște meritele în lumea ştiinţifică. „Pe nedrept, istoria radioactivității a uitat-o pe Ștefania Mărăcineanu, deși este una dintre cercetătoarele care a dovedit un spirit de observație deosebit, intuind rolul radiației în obținerea unor materiale radioactive și în producerea fenomenului de radioactivitate artificială” (Michael F. L’Annunziata).

Ansamblul Floralia al specializării Muzică Religioasă de la Facultatea de Interpretare, Compoziţie și Studii Muzicale Teoretice a Universității Naționale de Arte din Iaşi a fost înfiinţat în 2007, inițial sub forma unui cor psaltic, sub îndrumarea preotului conf. dr. Florin Bucescu, cunoscut folclorist şi dascăl ieşean de muzică psaltică. Formaţia este inedită prin componenţa sa mixtă, băieţi şi fete, şi s-a remarcat prin concerte susţinute în ţară şi în străinătate. Publicăm, pentru iubitorii de muzică veche românească, melodia Ah, a mea iubită floare, ca şi linkurile unor concerte..

În perioada 14-15 iunie 2019 va avea loc la Universitatea de Vest din Timişoara Ediţia a VIII-a a Colocviului Internaţional Comunicare şi cultură în Romània europeană (CICCRE), cu tema Interferențe și contraste în Romània. Ediţia din acest an va fi, aşadar, dedicată complexei problematici a simbiozelor şi specificităților din Romània. Fişa de înscriere va fi completată online până la data de 1 mai 2019, fiind disponibilă pe pagina colocviului: www.ciccre.uvt.ro. Taxa de participare la CICCRE 2019 este de 50 € sau 230 lei. Data de acceptare şi de notificare a comunicărilor este 15 mai 2019.

Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.

PARTENERI INSTITUŢIONALI