ÎNTÂLNIRI

Novella Bellucci: „Leopardi ne învaţă să gândim critic”

„Leopardi ne învaţă să gândim critic, să nu ne mulţumim cu răspunsuri facile şi gata făcute, să transformăm îndoiala într-un indispensabil instrument de cunoaştere. El ne învaţă să gândim în mare şi să îmbinăm o viziune lipsită de orice iluzie cu o forţă utopică plină de pasiune". Aceasta şi alte perspective hermeneutice în interviul realizat de Smaranda Bratu Elian cu Novella Bellucci de la Universitatea „La Sapienza” din Roma şi ilustră specialistă în Leopardi, care semnează introducerea la volumul Mici opere morale, apărut recent în colecţia „Biblioteca Italiană” a editurii Humanitas.



Stelian Ţurlea: „Ziarul de duminică”, proiect ireal pentru tranziţia noastră

Anul 2016, pare-se, îngroapă „Ziarul de duminică”, un proiect absolut ireal pentru tranziţia românească, cum îl numeşte jurnalistul Stelian Ţurlea în interviul realizat de Smaranda Bratu Elian. Ce semnalează această dispariţie, pe lângă indiferenţa faţă de cultură? „O lipsă de viziune. Absenţa proiectelor culturale dăunează la fel de mult fiinţei naţionale ca lipsa educaţiei şi lipsa sănătăţii. Toate trei sunt domenii fără de care nu se poate rezista şi care ar trebui să se afle în primul plan al preocupărilor autorităţilor. Sau al oamenilor de afaceri. Sau şi al unora şi al altora, mai degrabă”.



„Homo fabulans” contra crizei actuale a literaturii. Dialog cu Carlo Varotti

„Câtă vreme literatura va fi tratată precum mătuşa cea bătrână pe care o respecţi că aşa trebuie, dar de care n-ai de ce să ţii seamă de vreme ce ştii că o să repete a mia oară aceeaşi amintire din tinereţe, nu se ajunge nicăieri. Dacă un tânăr descoperă că Ludovico Ariosto a inventat genul fantasy sau că Regele leu al lui Walt Disney spune povestea lui Hamlet, atunci o operă, aparent pentru specialişti, prăfuită în şcoală, poate căpăta noi potenţialităţi de comunicare şi un nou farmec”. Interviu cu profesorul Carlo Varotti de la Universitatea din Parma, realizat de Smaranda Bratu Elian.



Vlad Alexandrescu: „Trei sferturi din muzee, ca acum cincizeci de ani”

„În cultura noastră dăinuie ideea, încă dinaintea comunismului, că trebuie să ne lăsăm conduşi. Nu ne-am asumat încă responsabilitatea propriei condiţii. Din experienţa avută la Ministerul Culturii, am văzut că în toate domeniile pe care ministerul le are în responsabilitate există oameni extraordinari, sinceri şi puşi pe treabă, dar şi manageri de instituţii cu un discurs de o calitate intelectuală mediocră. Asta, în condiţiile în care trei sferturi din muzee arată tot ca acum cincizeci de ani”. Interviu cu fostul ministru al Culturii Vlad Alexandrescu, realizat de Smaranda Bratu Elian.



Ascultând cum vorbeşte lumea. În dialog cu Rodica Zafiu

„E foarte interesant să predai româna italienilor, pentru că şi profesorul, şi studentul descoperă asemănări ale limbii vorbite sau dialectale adesea ascunse de manualele limbii standard. Italienii constatau cu surprindere că o construcţie de tipul a me mi piace poate fi acceptată de normă în altă limbă (mie îmi place), eu începeam să mă gândesc (pornind de la întrebările lor) cum se poate descrie mai bine diferenţa dintre Ce faci? şi Ce mai faci?”. În interviul lunii cu Smaranda Bratu Elian, cunoscutul lingvist Rodica Zafiu ne împărtăşeşte din vasta sa experienţă, inclusiv în Peninsulă.



Când în Transilvania se juca Goldoni. Interviu cu Carmelo Alberti

Răspândirea teatrului celui mai mare comediograf italian al secolului al XVIII-lea şi unul dintre cei mai mari în absolut, Carlo Goldoni, a cunoscut o notabilă amploare chiar în timpul vieţii dramaturgului: spre exemplu, unele dintre comediile sale erau jucate pe teritoriul Transilvaniei încă din secolul al XVIII-lea. Lui Goldoni îi este dedicat interviul Smarandei Bratu Elian cu profesorul Carmelo Alberti de la Universitatea Ca’ Foscari din Veneţia, ilustru specialist în teatrul goldonian. Memoriile italiene ale marelui veneţian vor apărea în curând în colecţia Biblioteca Italiană a editurii Humanitas.



Naraţiunea ca un puzzle. În dialog cu Doina Ruşti

„Mie însă îmi place să scriu fragmentar şi am făcut-o în mai multe cazuri. Iubesc satisfacţia pe care o resimte iubitorul de rebus, iubesc romanele poliţiste, îmi place Faulkner. Mult. Şi profund. Şi, de asemenea, îmi place să montez filme, să asamblez secvenţe de film. Toate aceste plăceri stau la baza înclinaţiei mele pentru proza puzzle”. Ne mărturiseşte Doina Ruşti în dialogul lunii la „Invitaţii Smarandei Bratu Elian”, conturând profilul şi strategia operei sale narative. În Italia au fost publicate, în traducere, trei dintre romanele sale: Zogru, Lizoanca şi Omuleţul roşu



Pentru o poetică a stilului. În dialog cu Alberto Casadei

„Stilul nu este un element formal, asemeni unui adaos exterior al unui conţinut preconstituit, şi nici distanţa faţă de o normă oarecum fixată; el este mai degrabă interfaţa între biologia autorului, existenţa lui văzută unitar şi lumea exterioară”. Aceasta este definiţia pe care ne-o oferă Alberto Casadei, profesor de literatură italiană la Universitatea din Pisa, cunoscut critic şi teoretician al literaturii, romancier şi poet. În dialogul lunii la „Invitaţii Smarandei Bratu Elian”, teoreticianul Casadei ne împărtăşeşte propunerile sale privitoare la o critică literară bazată pe recentele ştiinţe cognitive.



„Marele cer înstelat, maestru al frumuseţii”. Dialog cu Magda Stavinschi

La „Invitaţii Smarandei Bratu Elian” o avem pe doamna Magda Stavinschi, nu doar cel mai cunoscut dar şi cel mai recunoscut astronom român în viaţă. Este autoare a sute de articole de specialitate şi a nenumărate comunicări şi prezentări adresate publicului larg, fiind deopotrivă preocupată de legătura astronomiei cu alte ramuri ale cunoaşterii şi atentă la dialogul cultural cu nespecialiştii, dar şi la cel interdisciplinar între specialişti. Dialogul se referă la activitatea sa polivalentă şi la unele curiozităţi legate de această profesie specială. 



Luigi Tassoni: cercetare şi creaţie, iată rolul literaturii şi al universităţii

La „Invitaţii Smarandei Bratu Elian” îl avem pe Luigi Tassoni, critic şi istoric literar, profesor de literatură italiană la Universitatea din Pécs (Ungaria), din 1994 şi director al Departamentului de Italienistică şi al Catedrei de Romanistică ale aceleiaşi universităţi. Interviul pe care îl publicăm propune o interesantă şi utilă confruntare privind metodele şi rezultatele învăţământului italienisticii, experimentarea didactică şi cercetarea ştiinţifică din universităţile româneşti şi maghiare, cu o atenţie specială asupra noilor provocări care trebuie înfruntate împreună, studenţi şi profesori.



Arhitectura regimurilor totalitare. În dialog cu Sorin Vasilescu

La „Invitaţii Smarandei Bratu Elian” îl avem pe cunoscutul arhitect şi profesor Sorin Vasilescu, legat de Italia şi de cultura ei nu numai prin relaţiile de familie, soţia sa fiind italiancă, ci şi printr-o intensă activitate în peninsulă. Interviul porneşte de la importantul său volum Arhitectura Italiei fasciste (Editura Fundaţiei Arhitext Design, 2011): „Stilul fascist cunoaşte un constant proces de devenire, de la caracterul revoluţionar al primei perioade pătimaşe, la cel «imperial» atunci când arhitectura se implică şi este implicată subtil dar energic în avatarurile politice ale regimului ce se confundă cu statul”.



În premieră în română cărţile „Despre familie” de Leon Battista Alberti

Este în curs de apariţie, pentru prima dată în limba română, ediţia bilingvă a unei lucrări fundamentale din secolul al XV-lea, cărţile Despre familie (De familia libri IV) ale lui Leon Battista Alberti (Genova, 1404-Roma, 1472), în colecţia Biblioteca Italiană a editurii Humanitas. Acestei importante opere, „un adevărat manifest al civilizaţiei Umanismului”, ca şi celebrului său autor îi este dedicat dialogul dintre Smaranda Bratu Elian şi profesorul Francesco Furlan, cunoscut specialist în Renaştere şi îndeosebi în viaţa şi creaţia lui Alberti.



Dinu Flămând: „De la Petrarca la Montale, marea poezie vine din trecut”

La „Invitaţii Smarandei Bratu Elian” îl avem în această lună pe Dinu Flămând, cunoscut poet, eseist şi critic literar, unul dintre importanţii noştri traducători de poezie. Membru fondator al  cenaclului şi revistei „Echinox” care, la sfârşitul secolului trecut, marchează una dintre cele mai importante mişcări literare din România, Dinu Flămând a fost şi un prieten apropiat al marelui italienist Marian Papahagi. Despre această experienţă culturală, despre opera de traducere poetică, dar şi despre legăturile sale cu poezia şi cultura italiană ne vorbeşte pe larg în acest interviu.



Leopardi şi Galilei în zilele noastre. În dialog cu Giorgio Stabile

La „Invitaţii Smarandei Bratu Elian” îl avem în această lună pe profesorul Giorgio Stabile, ale cărui cercetări merg de la filozofia ştiinţei la religie şi arte, din antichitate şi până în secolul al XVII-lea. Interviul analizează diversele aspecte care leagă doi mari gânditori ai culturii italiene, Leopardi şi Galilei: „În Însemnările sale, Leopardi  îl numeşte pe Galilei «cel dintâi reformator al filozofiei şi spiritului omenesc». El dovedeşte astfel deplina conştiinţă că Galilei inaugurase o nouă epocă şi o nouă cale în filozofia europeană, dărâmând de la bază edificiul doctrinal aristotelico-scolastic”.



Bogdan Tătaru-Cazaban: „Francisc, un Papă al renaşterii spirituale”

„Papa Francisc propune o convertire spirituală, o reformă spirituală care trebuie să pregătească şi să susţină orice alt tip de schimbare. Accentul pus pe această dimensiune reflectă necesitatea unei renaşteri spirituale în lumea contemporană”. De la această premisă porneşte interviul realizat de Smaranda Bratu-Elian cu Bogdan Tătaru-Cazaban, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României pe lângă Sfântul Scaun. Perspective promiţătoare şi în plan ecumenic: „Papa a făcut deja gesturi foarte semnificative, accentuând necesitatea colegialităţii şi sinodalităţii”.



„Un bun critic ascultă umil autorul”. În dialog cu Lucio Felici

În acest număr, Smaranda Bratu Elian ne propune o întâlnire cu Lucio Felici, cunoscut eseist şi critic literar, care a fost director al renumitei edituri Garzanti, apoi al editurii Giunti şi Newton&Compton. Din vasta sa experienţă şi colaborarea cu mari maeştri precum Mario Luzi, Attilio Bertolucci, Giorgio Caproni, Paolo Volponi, Lucio Felici ne împărtăşeşte o lecţie preţioasă: „Criticul trebuie să stea umil şi să-l asculte pe autor, apoi să încerce un dialog frăţesc cu el. Dacă lipseşte relaţia empatică, filologia şi orice altă metodă de interpretare devin autoreferenţiale”.



Despre cinema pornind de la Fellini. În dialog cu regizorul Doru Niţescu

Regizorul Doru Niţescu se simte foarte legat de Italia nu doar prin interesul constant pentru cinematografia italiană, firesc la un profesionist al genului, ci şi prin cultul pentru Federico Fellini care, după propria-i declaraţie, i-a hotărât destinul. Nu întâmplător, aşadar, i-a dedicat marelui artist două semnificative volume: Interviuri despre Fellini (2009), care cuprinde minunatele mărturii a cinci dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai maestrului, şi Il cinema-menzogna (2009), amplă analiză a filmografiei şi poeticii felliniene. Un interviu de Smaranda Bratu Elian.



Eveniment editorial: Scrisorile lui Torquato Tasso. Dialog cu Sergio Zatti

Este în curs de apariţie volumul Torquato Tasso, Scrisori din casa de nebuni, în colecţia bilingvă Biblioteca Italiană a editurii Humanitas. Este vorba de o selecţie din enormul epistolar al lui Tasso, scrisorile din perioada 1579-1586, cei şapte ani petrecuţi de poet în spitalul-închisoare Sfânta Ana din Ferrara, dintre care trei în sectorul rezervat nebunilor furioşi. Nebunia lui Tasso face de secole obiectul unor discuţii şi interpretări contradictorii. Dialogul dintre Smaranda Bratu Elian şi profesorul Sergio Zatti de la Universitatea din Pisa aprofundează „modernitatea” atribuită lui Tasso.



Nicolae Lascu: Contribuţia meşterilor italieni la arhitectura românească

Ateneul Român, Palatul Cotroceni, Castelul Peleş sunt edificii binecunoscute cu care ne mândrim şi în străinătate. Mai puţin cunoscut este însă faptul că o contribuţie esenţială la construcţia acestora au avut meşterii italieni veniţi în România în secolul al XIX-lea. Aflăm mai multe de la arhitectul Nicolae Lascu, specialist în urbanism şi patrimoniu românesc, care a colaborat la realizarea volumului bilingv Drumul marmurei artificiale - de la Rima la Bucureşti şi în alte oraşe din România în perioada lui Carol I (Zeisciu Centro Studi, Magenta 2012). Interviu de Smaranda Bratu Elian.



„Utilitatea inutilului”: Nuccio Ordine şi bestsellerul său „eretic”

Utilitatea inutilului este titlul bestsellerului publicat în franceză în 2013 şi tradus în numeroase limbi - şi în română în curând - semnat de Nuccio Ordine, specialist la nivel internaţional în studiul Renaşterii şi coordonator, alături de Smaranda Bratu Elian, al colecţiei de clasici italieni „Biblioteca Italiană” de la Editura Humanitas. Disciplinele umaniste, socotite „inutile” în logica mercantilă a societăţii contemporane, sunt de fapt indispensabile pentru cultivarea spiritului şi creşterea culturală a omenirii. Acesta şi alte aspecte de interes în interviul realizat de Smaranda Bratu Elian.



Andrea Bajani: „Literatura? O mașinărie de produs uimire”

Cu ocazia Festivalului Internațional de Literatură București (FILB), desfășurat între 3-6 decembrie al anului abia încheiat, Cristina Gogianu l-a intervievat pe binecunoscutul scriitor Andrea Bajani, unul dintre invitații acestei ediții. Întâlnirea ne prilejuieşte un autentic dialog pe marginea a varii teme de actualitate, literare și nu numai: de la scris la literatura zilelor noastre şi legătura cu Antonio Tabucchi, de la Bucureștiul pe care Bajani îl cunoaşte foarte bine până la situația actuală a tinerilor și a familiei în general, afectată de criza de identitate cu problemele sale specifice.



Mihai Mălaimare: ecouri italiene în teatrul românesc

La „Invitaţii Smarandei Bratu Elian” avem în această lună o personalitate de primă mărime a teatrului românesc: Mihai Mălaimare. În 1990 a înfiinţat Teatrul Masca, creaţia sa cea mai consistentă, caracterizată printr-o viziune aparte, derivată într-o anumită măsură din tradiţia teatrală italiană şi legată de repertoriul italian, cum explică în acest amplu interviu. „Ne-am dorit apropierea de commedia dell’arte în sensul recuperării condiţiei actorului, acea condiţie care face din actor nu doar un artist complet, ci şi un model de comportare în societate şi un declanşator de opinie”.



Un istoric italian la „Invitaţii Smarandei Bratu Elian”: Adriano Prosperi

Începând cu acest număr inaugurăm o nouă rubrică, „Invitaţii Smarandei Bratu Elian”, prin care distinsa italienistă, coordonatoarea colecţiei bilingve „Biblioteca italiană” a Editurii Humanitas, ne propune o întâlnire lunară cu o personalitate culturală de marcă, italiană legată într-un fel sau altul de România sau română legată într-un fel sau altul de Italia. Deschide seria un interviu cu Adriano Prosperi, unul dintre cei mai importanţi istorici italieni de astăzi, specialist în Inchiziţie. Printre temele dialogului, semnificația istoriei şi raportul acesteia cu ideologia.



Cesare De Michelis: „Giuseppe Berto, autentic interpret al crizei morale”

Cu ocazia centenarului scriitorului Giuseppe Berto (1914-1978), Editura Humanitas a publicat, în traducerea Smarandei Bratu Elian, romanul cel mai cunoscut al autorului, Răul ascuns. Cesare De Michelis, preşedintele Fundaţiei Giuseppe Berto şi directorul Editurii Marsilio din Padova, invitat la lansarea cărţii, ne vorbeşte despre actualitatea lui Berto în contextul crizei morale profunde pe care o traversează lumea contemporană, ca şi despre transformările prin care a trecut mediul editorial italian în ultimii cincizeci de ani. Un interviu de Cristina Gogianu.



„Scriitura, un exerciţiu de zădărnicie”. În dialog cu Stelian Tănase

La cea de-a XVIII-a ediţie a prestigiosului Festival de literatură de la Mantova, care s-a desfăşurat în perioada 3-7 septembrie 2014, România a fost reprezentată prin scriitorul Stelian Tănase, cu traducerea romanului Moartea unui dansator de tango/Morte di un ballerino di tango, apărut la Editura Atmosphere Libri în tălmăcirea lui Mauro Barindi. În interviul pe care îl publicăm, scriitorul ne împărtăşeşte din impresiile despre festival. „Am fost impresionat - mărturiseşte - de numărul mare de spectatori care au plătit bilet să participe la o conversaţie cu mine, un scriitor necunoscut în Italia”.



Lăcrămioara Stoenescu şi „Copii - duşmani ai poporului” în italiană

La apariţia, în traducere italiană, a volumului Bambini - nemici del popolo, publicat în excelente condiţii grafice de Saecula Edizioni şi prezentat la Torino la standul României cu ocazia Salonului Internaţional de Carte 2014, propunem cititorilor noştri, în ambele ediţii lingvistice ale revistei, un amplu interviu cu autoarea, realizat de traducătorul Mauro Barindi. Ediţia italiană a apărut cu sprijinul Institutului Cultural Român prin programul de finanţare TPS. În acest dialog, Lăcrămioara Stoenescu ne împărtăşeşte din motivele care au determinat-o să scrie această dramatică mărturie de viaţă.



Giancarlo Repetto: „La Bucureşti, poveştile vin parcă să mă caute”

„Acest oraş m-a făcut să-mi regăsesc impulsul şi plăcerea de a scrie: este un oraş ciudat şi fascinant în care poveştile vin parcă să mă caute”. Giancarlo Repetto, profesor şi scriitor, predă din 2008 la liceul bilingv „Dante Aligheri” din Bucureşti. În 2012 a instituit, împreună cu Smaranda Bratu Elian şi Oana Boşca-Mălin de la Universitatea din Bucureşti, „Festivalul de lectură tânără”, un concurs care se adresează tinerilor cu scopul de a-i apropia de lectură. În acest interviu, o seamă de mărturisiri şi reflecţii cu privire la experienţa sa umană şi profesională în România.



„Italia rămâne pentru mine ţara culturii”. In memoriam Roman Vlad

În 21 septembrie 2013 s-a stins din viaţă, la 93 de ani, maestrul Roman Vlad, celebru compozitor, pianist şi muzicolog de origine română şi cetăţenie italiană, pe care a dobândit-o în 1951. Născut în 29 decembrie 1919 la Cernăuți, a ajuns în Italia la 19 ani, în 1938. Prestigiosul cotidian „La Repubblica” l-a numit „patriarhul muzicii italiene”. Îl evocăm printr-un interviu acordat cotidianului „La Stampa” în 2011, cu prilejul publicării volumului autobiografic Vivere la musica (A trăi muzica), apărut la Editura Einaudi, în care afirmă: „Italia era şi rămâne pentru mine ţara culturii”.



Noutate editorială în Italia: Eliade, „Salazar și revoluția în Portugalia”

După 71 de ani de la prima ediție românească, lucrarea lui Eliade Salazar și revoluția în Portugalia vede zilele acestea lumina tiparului în Italia, la Editura Bietti din Milano. Pe lângă textul lui Mircea Eliade - pentru prima dată tradus în italiană - volumul mai cuprinde și două studii critice, semnate de Sorin Alexandrescu și Horia Corneliu Cicortaș. Volumul va fi prezentat „în premieră” la Academia di Romania din Roma, în cadrul unui colocviu ce va avea loc în 7 noiembrie 2013. Cu ocazia acestei noutăți editoriale, am stat de vorbă cu îngrijitorul ediției italiene, Horia Corneliu Cicortaș.



Smaranda Elian: „Traducerea, act vital pentru dialogul între culturi”

Italienistei Smaranda Bratu Elian i s-a decernat Premiul Naţional pentru Traducere al Ministerului pentru Bunuri şi Activităţi culturale al Italiei pentru anul 2012. Ingredientele necesare unei traduceri reuşite sunt, pentru domnia sa: „lectura inteligentă şi cultivată a textului original, adică pătrunderea în spiritul exprimării lui; răbdarea de a căuta, pas cu pas, echivalentul cel mai potrivit cu acel spirit; reluarea traducerii cu detaşare, dar nu cu uitare, pentru ca ea să curgă firesc româneşte şi sugestiv în raport cu originalul”. În acest interviu, alte aspecte de interes privind problematica traducerii.



Recanati şi Râmnicu Vâlcea, un schimb cultural statornicit de mulţi ani

Între oraşul italian Recanati şi municipiul Râmnicu Vâlcea există un schimb cultural statornicit de mai mulţi ani, unul dintre realizatorii acestuia fiind scriitorul Ioan Barbu, care are o relație specială cu Italia și îndeosebi cu Centrul Mondial de Poezie și Cultură „Giacomo Leopardi” din Recanati. Într-un dialog cu Ion Nete, Ioan Barbu vorbeşte despre vizita culturală din acest an în urbea din provincia Macerata, locul natal al lui Giacomo Leopardi în care, începând cu 14 iunie 2003, Mihai Eminescu are imortalizată efigia, alături de cea a marelui poet italian, pe vestita Colină a Infinitului.



Alessandro Moscè: „Scriitorul trece prin foc şi sabie obsesia morţii”

„Obsesiile sunt creative. Scriitorul trece necontenit prin foc şi sabie senzaţiile de moarte care îl obsedează. Il talento della malattia conţine un avertisment, un simptom: panica, ce se aseamănă mult cu senzaţia morţii şi reprezintă paroxismul fricii ca spectru ancestral şi, bineînţeles, obsesia obsesiilor”. Este premisa dialogului dintre Eliza Macadan şi interlocutorul ei italian, scriitorul şi criticul literar Alessandro Moscè, autorul romanului Il talento della malattia (Talentul bolii), Avagliano Editore 2012. De aici decurg alte idei şi conexiuni legate de tema creativităţii literare.



Nicolae Marghiol: „Turismul rural la sat, ne trebuie o strategie serioasă”

Protejarea şi promovarea a ceea ce este încă genuin în mediul rural românesc constituie obiectivul Asociaţiei „Cele mai frumoase sate din România”, născută dintr-o idee a lui Nicolae Marghiol. În luna aprilie a acestui an, Marghiol a fost în Italia, împreună cu alţi colegi români, pentru a semna un acord de colaborare cu asociaţia italiană omoloagă „I borghi più belli d’Italia”. Interviul pe care vi-l propunem ilustrează o problematică de actualitate menită a atrage atenţia atât comunităţilor locale şi membrilor acestora, cât şi instituţiilor publice din România. Interviu realizat de Giovanni Ruggeri.



Satele din România şi cele din Italia: împreună sub semnul frumuseţii

Spui Italia, spui frumusețe. Aproape întotdeauna, aproape oriunde: în multe, foarte multe mici centre, adesea marginalizate de marile fluxuri turistice, deşi prezintă un important patrimoniu de istorie, artă, cultură, tradiții. Pentru a-l salvgarda și a-l promova s-a născut în 2001 Clubul «I Borghi più Belli d’Italia». În 15 aprilie 2013, acest Club - care astăzi numără peste 200 de mici centre - a semnat, prin președintele Fiorello Primi, un acord de colaborare cu asociația română „Cele mai frumoase sate din România”. O inițiativă promițătoare, despre care aflăm mai multe în acest dialog.



George Teşeleanu: „Români din Italia, să nu ne pierdem identitatea”

Condiţia actuală a românilor din Italia reprezintă tema dialogului nostru cu profesorul George Teşeleanu, fost consul onorific al României la Ancona. „Comunitatea românească se confruntă cu pierderea identităţii culturale, spirituale şi lingvistice, iar atitudinea individualistă a românilor se schimbă foarte greu. O calitate este cea de a se integra cu uşurinţă într-un ţesut socio-economic diferit de cel nativ. Mai ales în aceste momente, problema majoră o reprezintă nu atât integrarea efectivă, cât păstrarea şi întărirea conceptului de demnitate, a consolidării ideii de român bun, serios, cinstit, harnic”.



Amintindu-l pe Eminescu: „Vieţile paralele” de Florina Ilis în italiană

În ediţia italiană a numărului din iunie publicăm în premieră un fragment din romanul Vieţile paralele al Florinei Ilis. Traducătorul Mauro Barindi a realizat un interviu cu autoarea, dedicat acestei cărţi care experimentează un gen „nou”, un fel de ficţiune „documentară” care îmbină documentul cu ficţiunea, dând viaţă documentului şi, pe de altă parte, conferind ficţiunii credibilitate şi autenticitate aproape documentară. „A trebuit să concep o nouă viziune asupra vieţii lui Eminescu, cu paralelismul dintre viaţa sa reală şi imaginile succesive ale posterităţii. M-ar bucura să ştiu că am reuşit...”.



Dezvoltare şi cultură: interviu cu Diego Brasioli, ambasadorul Italiei

În data de 18 aprilie, noul ambasador al Italiei în România, Excelenţa Sa Diego Brasioli, a fost prezent la Timişoara pentru a se întâlni cu membrii comunităţii italiene şi pentru inaugurarea noului sediu al Confindustria Romania Territoriale Timiş, filială condusă de domnul Gilberto Tiveron. Cu această ocazie, Excelenţa Sa a avut amabilitatea să acorde un interviu colegei Felicia Ristea de la Radio Timişoara, partener cultural al revistei noastre. Publicăm în format audio acest interviu care atinge o serie de probleme de interes şi actualitate privind raporturile bilaterale dintre cele două ţări.



Fabio Stassi: „Cred în utopia unei literaturi libere şi cosmopolite”

„Mi-ar plăcea să fiu, cumva, considerat, un scriitor sicilian, tunisian, cartaginez, albanez, sud-american şi poate şi român, un om care aparţine vremii noastre metise. Continui să cred, în mod infantil, în utopia unei literaturi care să aibă încă în centru personajul-om şi care să fie liberă şi cosmopolită, o privire multiplă şi fără ierarhii, un fluviu care curge într-o lume fără graniţe şi fără frontiere”. Fabio Stassi este un scriitor pentru care, aşa cum o demonstrează acest interviu, ca şi tematica romanelor sale, creaţia literară înseamnă un amestec de ficţiune şi adevăr istoric.



Pr. Barbolovici: „Bisericile româneşti din Italia, mai aproape de imigraţi”

În Italia a apărut volumul Catene e terrore de Arhiepiscopul greco-catolic Ioan Ploscaru, personalitate emblematică a episcopatului român unit din secolul XX. Este versiunea italiană a volumului Lanţuri şi teroare (1993), o lucrare memorialistică închinată „lanţului” de închisori prin care a trecut nu doar autorul, ci şi mare parte a preoţimii greco-catolice, odată cu instaurarea dictaturii comuniste. Despre semnificaţia acestei publicaţii în Italia, ca şi despre situaţia actuală a Bisericii Române Unite, am discutat cu preotul Vasile Barbolovici, Protopop greco-catolic de Triveneto.



Laszlo-Pecican: Jaloane spirituale în purgatoriul dantesc

Publicăm partea a doua a dialogului dintre Laszlo Alexandru şi Ovidiu Pecican pe marginea Purgatoriului, pornind de la autoportretul pe care şi-l face Dante. „El socoteşte, în trufia lui, plină totuşi de umilinţă creştină, că locul lui ar fi în Purgatoriu. Îşi atribuie meritul, care e un defect totodată, paradoxal, de-a fi atins de orgoliu. Are dreptate: în măsura în care doreşti să imiţi creaţia divină, chiar şi in nuce, într-o operă literară, în momentul în care eşti lucid că ceea ce încerci să faci este să creezi un cosmos literar, al discursului, nu te poţi califica altfel decît ca orgolios”.



Xenia Iordachi Hagiu, „prima poetă din istoria literaturii române”

Recenta publicare a versurilor de inspiraţie religioasă compuse în mănăstirea Agapia din Moldova de „shimonahia” Xenia Iordachi Hagiu, adunate în manuscrisul autograf datat 30 iulie 1826 şi conservat în Biblioteca Academiei Române din Bucureşti, aduce la cunoştinţa specialiştilor şi a publicului opera inedită a unei voci feminine care conjugă credinţa şi poezia într-un limbaj liric surprinzător prin simplitate şi intensitate. Cercetătoarea Eugenia Dima, care a îngrijit ediţia, ne vorbeşte despre semnificaţia acestei importante descoperiri pentru istoria literaturii române.



În dialog cu poetul Adrian Munteanu, laureatul Premiului Nux 2012

Poetul Adrian Munteanu este laureatul Premiului Internaţional de Literatură Nux al primei ediţii a Salonului Internaţional al Cărţii de la Milano, care s-a desfăşurat în perioada 26-29 octombrie 2012. Autorul a şapte volume de sonete ne prezintă povestea sonetului în propria viaţă şi scriitură, ca şi legăturile sale cu marii sonetişti italieni: „M-a atras sonetul lui Petrarca. Am intuit că este foarte apropiat de endecasilabul românesc, mai potrivit graţiei şi exprimării afectelor, chiar dacă nu are gravitatea şi reflecţia ceva mai nostalgică prezentă în spiritul românesc generator de sonete”.



«Traduzionetradizione», o unitate în diversitatea limbilor europene

«Traduzionetradizione»  este revista internaţională  de traducere poetică creată şi condusă de poeta milaneză Claudia Azzola. În numerele până acum publicate şi-a găsit un loc semnificativ şi literatura română contemporană prin versurile Anei Blandiana, ca şi ale lui Dieter Schlesak. Revista porneşte de la „poezie ca inegalabilă substanţă şi formă de sensibilitate, emoţii şi culturi diferite, ca o unitate în diversitatea limbilor şi vocilor europene”. Împreună cu Claudia Azzola încercăm să aflăm semnificaţiile acestui proiect cultural.



Blandiana: „Editorii independenţi aduc literaturile din Est în Occident”

Ana Blandiana a fost oaspete de onoare al primei ediţii a Târgului Editurilor Independente, care a avut loc la Capannori (Lucca) în 7-9 septembrie 2012. „Editorilor independenţi le datorează literatura fostelor ţări comuniste intrarea pe piaţa occidentală şi, în ultima instanţă, chiar impunerea lor”, arată distinsa poetă în acest interviu. „Admir şi respect spiritul de independenţă în cultură, un spirit care presupune de cele mai multe ori noţiunea de risc şi asumarea unui anumit tip de marginalizare. Editorii independenţi sunt mai mult fani ai culturii şi mai puţin negustori ai ei”.



Laszlo-Pecican: Purgatoriul lui Dante între religie şi literatură (I)

Laszlo Alexandru şi Ovidiu Pecican ne propun un dialog viu, plin de substanţă şi o analiză nuanţată a Purgatoriului lui Dante, la intersecţia dintre mitologie, geografie, religie şi etică. Ideea de Purgatoriu, în credinţă, e destul de recentă pentru momentul în care Dante a tratat-o. În mitologiile antice exista o împărţire în două mari categorii, binele şi răul, virtuoşii şi păcătoşii. Ideea canonică a Purgatoriului a fost acceptată în Biserica Catolică abia la Conciliul de la Lyon din 1274, iar Dante avea 9 ani când conceptul a fost preluat. Publicăm prima parte a acestui dialog.



„Infernul”, nouă ediţie critică. Dialog cu Mira Mocan şi Corrado Bologna

Cu ocazia publicării în limba română a ediţiei critice integrale a Infernului lui Dante, îngrijită de Mira Mocan, în traducerea regretatului italienist Marian Papahagi şi cu prefaţa Irinei Papahagi (Humanitas, Bucureşti 2012), Daniela Dumbravă dialoghează cu Mira Mocan şi Corrado Bologna de la Universitatea Roma Tre despre actualitatea lui Dante şi calităţile acestei versiuni: „Marian Papahagi a surprins atât de bine valoarea cuvintelor în rimă, astfel încât a putut-o conserva mai mereu, ori de câte ori i-a fost posibil, punând deoparte silabele finale și, mai apoi, ritmul”.



Adela Greceanu: „Să fii poet este să ţii pasul cu prospeţimea lumii”

Un moment de reflecţie asupra poeziei în propria viaţă şi scriitură. Ni-l propune Adela Greceanu, pornind de la ideea că „acum, pentru mine, poezia are legătură cu un puternic sentiment al ineditului. Cu senzația că mereu totul e nou și de-o rigoare fără cusur. Și că eu sînt contemporană cu totul ăsta și că nu trebuie decît să fiu exact acolo unde sînt. Pare simplu, dar nu e”. Poeta ne vorbeşte şi despre traduceri şi legăturile ei cu spaţiul cultural italian, dat fiind faptul că în 2009 a reprezentat România la Festivalul Internaţional de Poezie de la Genova.



„Eminescu, un gigant al liricii europene”. În dialog cu Roberto Pazzi

Un dialog între scriitor şi critic: Roberto Pazzi discută cu Ela Iakab despre romanele sale, întrebându-l pe criticul literar cum a receptat această carte. Vorbeşte şi despre Eminescu care, în viziunea sa, „are adâncime filosofică și forță de inspirație ca orice gigant al liricii europene. Poeziile lui Eminescu mă ating cel mai intens acolo unde sentimentul morții şi al vidului este zguduitor, prin viziunea extraordinară a Totului și a Neantului, contopite într-o singură dimensiune. Numai mari poeți ca Rilke, Verlaine, Lorca, Montale, Ungaretti  mi-au mai comunicat o asemenea senzație”.



Blandiana: „Un succes al schimbării imaginii României prin cultură”

„Participarea României ca invitat de onoare la Salonul Internaţional de Carte de la Torino a fost, din punctul meu de vedere, una dintre cele mai prestigioase acţiuni – atât prin proiect, cât şi prin rezultate – pe care ţara noastră, prin Institutul Cultural Român, le-a organizat în străinătate”. În interviul exclusiv acordat publicaţiei noastre, Ana Blandiana îşi exprimă totodată dezamăgirea pentru faptul că presa, „ocupată cu scandaluri de corupţii, campanii electorale, meciuri de box pierdute, nu a avut timp, curiozitate şi interes şi pentru un succes notabil al schimbării imaginii României în lume prin cultură”.



Ţuţuianu, Lungu, Ernu: „Presa italiană şi-a dat seama că avem o cultură”

„Una din oportunităţile acestei ediţii a fost reflectarea în presă a evenimentelor culturale de la standul românesc, ceea ce a atras multe conexiuni din lumea culturală italiană, de la scriitori la editori, de la jurnalişti la fotografi, de la proprietari de tipografie la oameni din organizaţii nonguvernamentale sau care se ocupă de turism. A fost un bun prilej pentru ca emigranţii români din Italia să se simtă mândri că se vorbeşte de România". Dan Lungu, împreună cu Floarea Ţuţuianu şi Vasile Ernu, ne împărtăşesc din impresiile cu care s-au întors de la Torino.



Scriitor și traducător, un schimb de idei

În mai 2012, scriitorul Radu Țuculescu şi-a lansat în Franţa versiunea franceză, apărută la Ginkgo Éditeur, a romanului Povestirile mameibătrîne, „cronica morții anunțate” a unui sat din Transilvania, pe care o bătrână povestitoare, cu pasiunea tardivă a lecturii, se străduiește s-o amâne încredințându-i unui străin (naratorul și autorul) istoria oamenilor locului, între realitate, ficțiune, mit și magie. Pentru a sărbători doi ani de complicitate romancier-traducătoare, Anca-Domnica Ilea a realizat un interviu cu autorul, o incursiune în meşteşugul migălos al traducerii.



Personaje danteşti. Interpretări din zilele noastre

„Internetul poate aduce şi surprize plăcute. Aşa mi s-a întîmplat în ultimele săptămîni, cînd am intrat în corespondenţă cu profesorul Silvestro Venturi. Stabilit de ceva timp la Bucureşti, unde a predat limba italiană, domnul Venturi mi-a scris pentru a-mi transmite opiniile sale, în urma lecturii comentariilor mele, prezente în mediul virtual, pe marginea Divinei Comedii. Am remarcat că am de-a face cu un cititor atent care exprimă idei foarte interesante, rod al unor observaţii detaliate”. Laszlo Alexandru ni le prezintă.



Exclusiv. Monica Joiţa: „Salonul, un moment radical pentru România"

Monica Joiţa, director adjunct al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, coordonează îndeaproape participarea din acest an a României ca ţară invitată de onoare la Salonul Internaţional de Carte de la Torino. Interviul pe care îl publicăm în avanpremiera acestui eveniment de excepţie propune o perspectivă complexă şi aprofundată asupra strategiei şi obiectivelor care vizează „transformarea acestei ediţii într-un moment radical pentru prezenţa şi promovarea culturii şi literaturii române în Italia”. Un interviu exclusiv acordat publicaţiei noastre care, prin profilul său, se înscrie în aceeaşi direcţie de promovare.



„Trebuie să credem câteodată în miracole". În dialog cu Mauro Barindi

Mauro Barindi, redactor al revistei noastre, este unul dintre traducătorii literari care reprezintă România de trei ani la Salonul Internaţional de Carte de la Torino. La ediţia din 2012 prezintă traducerea cărţii de călătorie a Anei Blandiana, O silabisire a lumii (Ed. Saecula),  cu postfaţa profesorului Lorenzo Renzi, şi a romanului Florinei Ilis, Cinci nori coloraţi pe cerul de răsărit (Ed. Atmosphere Libri). Experienţa de traducător de română în Italia, participarea la Salon şi dificultatea medierii între două culturi sunt câteva din temele pe care le-am înfruntat în acest interviu.



Viața doctorului Livio Zanolini între București, Roma și Padova

Crina Suceveanu ne propune un amplu dialog cu medicul italo-român Livio Zanolini, născut în 1925 la Bucureşti, unde a crescut şi şi-a făcut studiile, pentru ca în 1948 să părăsească definitiv România, stabilindu-se în Italia. O extraordinară mărturie de viaţă „frumoasă și trăită. Anticomunist ca toți cei veniți din est. Cu greutăți, cu satisfacții, cu prieteni. În Italia veneau la mine aproape toți artiștii care expuneau la Veneția, că îmi place să am ușa deschisă. Iubesc arta și iubesc artiștii. Mare parte din ei veneau cu expoziții în Italia și se hotărau să rămână, eu îi țineam și-i ajutam”.



Alvaro Barbieri: Despre necesitatea divulgării culturii române în Italia

„Eforturile divulgative şi activitatea de înalt nivel ştiinţific desfăşurată de româniştii italieni nu au un ecou satisfăcător dincolo de restrânsele cercuri specializate”. Astfel se prezintă, în opinia lui Alvaro Barbieri, profesor de filologie romanică la Universitatea din Padova, receptarea culturii şi a literaturii române în Italia zilelor noastre. Consideraţiile şi observaţiile pertinente din acest dialog sugerează indirect necesitatea unor iniţiative cu un impact promoţional mai puternic.



Claudio Magris: „A călători este prin excelenţă metafora vieţi”

După apariţia volumului Călătorie nesfârşită (Rao, Bucureşti, 2010, traducere de Afrodita Carmen Cionchin), propunem un dialog cu Claudio Magris, unul din cei mai importanţi scriitori contemporani. Un dialog despre semnificaţia călătoriei în viaţa şi scriitura sa, dar şi despre legăturile sale cu universul cultural românesc: întâlnirea cu locurile şi civilizaţia românească în călătoriile danubiene, legătura umană şi literară cu Norman Manea şi Dieter Schlesak, interesul profund, ca germanist, pentru cultura germano-română, interesul pentru cici şi ciribiri, adică istro-românii, şi posibilitatea supravieţuirii lor în lumea actuală. 



Ioan-Aurel Pop: „Românii din Italia nu au conştiinţa unei comunităţi”

„Comunitatea română din Italia este în acest moment doar o noţiune. Ea nu există decât la nivelul conştiinţei colective italiene şi este percepută, în general, negativ”. Astfel se prezintă realitatea românilor din Italia în viziunea istoricului Ioan-Aurel Pop, director al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia între anii 2003-2007. Interviul abordează şi alte aspecte de interes: receptarea istoriografiei şi a culturii române în Italia, ecoul celor două publicaţii ale Institutului de la Veneţia - „Annuario” şi „Quaderni” - în mediile culturale şi ştiinţifice italiene.



Claudio Magris: „Am perceput România ca pe o unitate în diversitate”

Pornind de la reprezentarea spaţiului românesc în cunoscutul volum Danubius, am realizat un interviu cu scriitorul triestin Claudio Magris despre felul în care a receptat specificitatea centrală şi est-europeană a locurilor pe care le-a vizitat în timpul celor patru ani de peregrinare de-a lungul Dunării (1982-1986). „Am fost în România de mai multe ori – ne-a mărturisit Magris – însă prima dată am văzut numai Timişoara şi o parte din Banatul românesc. Am trăit o experienţă foarte puternică şi total diferită de ceea ce a fost apoi, pentru mine, România propriu-zisă, pe care am evocat-o într-un alt capitolul danubian”. 



Giovanni Ruggeri: Turismul italian în România, şanse şi prejudecăţi

Extraordinarul patrimoniu turistic al României este foarte rar obiect al comunicării publice: autorităţile române fac puţine pentru a-l promova în Italia, în vreme ce italienii manifestă o atitudine ambivalentă. Cu toate acestea, frumuseţile naturale şi cele cultural-istorice au o mare forţă de atracţie şi ar putea reprezenta o ocazie formidabilă ca primă formă de cunoaştere a ţării noastre. De acest lucru este convins Giovanni Ruggeri, jurnalist şi scriitor, care în acest amplu interviu ne prezintă experienţa sa umană şi profesională, semnalând actualele tendinţe din societatea italiană.



Interviu cu Emil Petru Raţiu, susţinător de o viaţă al cauzei istro-române

„Din sămânţa pe care primii, după cel de-al doilea război mondial, am sădit-o la Triest, prin înfiinţarea Asociaţiei purtând numele marelui patriot Andrei Glavina, vor putea veni roade, pe care toţi le aşteptăm, chiar în al douăsprezecelea ceas”. Sub aceste auspicii propunem un dialog cu Emil Petru Raţiu, un intelectual militant, medic-scriitor stabilit în Italia din 1969, despre situaţia istro-românilor la început de mileniu trei şi cum poate fi dusă mai departe cauza şi limba lor, pentru a o salva de la pierire.



Mario Deaglio: „Presa italiană acordă prea puţină atenţie României”

România este ţara cu cea mai mare concentrare de firme italiene, numărul companiilor cu  capital italian înregistrate depăşind 30.000, conform datelor Confindustria România prezentate în cadrul Forumului Economic 2011 „Italia Internaţională în România”. Cu toate acestea, după cum arată Mario Deaglio, editorialist economic la cotidianul „La Stampa”, „una dintre responsabilităţile mijloacelor de informare italiene este atenţia foarte scăzută faţă de o ţară în care prezenţa italiană este atât de importantă”.



Leonard Oprea: „Răul îl transfigurez prin exorcismul artei mele”

Leonard Oprea, cunoscut prozator, eseist şi disident anticomunist între 1978 şi 1989, stabilit în SUA din 1999, ne împărtăşeşte din experienţa, complexă şi complicată, de scriitor emigrant al zilelor noastre, cu toată problematica pe care aceasta o implică în plan psihologic, social şi cultural. „Legăturile mele cu România? Doar profesionale – mărturiseşte. Cu Diaspora Română – şi profesionale şi sentimentale. Cu România din inima şi Credinţa mea şi opera mea – totale”. 



Doina Ruşti: „Scrierile traduse par plecate într-o călătorie lungă”

În 15 decembrie 2011, Doina Ruşti a primit Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române pentru romanul Lizoanca la 11 ani, publicat în 2009 la Editura Trei, în curs de traducere atât în italiană, cât şi în germană. Am discutat cu autoarea despre semnificaţia acestui premiu, dar şi despre sentimentul de a intra în alte culturi prin actul traducerii, despre colaborarea dintre scriitor şi traducător şi participarea la Salonul Internaţional de Carte de la Torino ediţia 2011, unde a fost prezentată traducerea romanului Zogru.



Noua colecţie „Biblioteca Italiană XXI”. În dialog cu Ştefan Damian

În 2011 a fost inaugurată colecţia „Biblioteca Italiană XXI”, coordonată de Ştefan Damian, a editurii Dacia XXI din Cluj-Napoca. Am discutat cu italienistul Ştefan Damian despre publicaţiile şi proiectele noii colecţii, despre felul în care „traducerile fac o literatură" (convertind în pozitiv aserţiunea din programul „Daciei literare” de la 1840), ca şi despre actuala prezenţă a literaturii italiene în România şi promovarea acesteia printr-o iniţiativă mai amplă şi articulată la nivel de instituţii culturale.



O viaţă de studii pentru România: Lorenzo Renzi

Lorenzo Renzi este unul dintre cei mai importanţi romanişti şi românişti din Italia. Activitatea sa reprezintă un capitol însem- nat din istoria predării limbii şi literaturii române la Universitatea din Padova. Acest amplu dialog rememorează momentele cele mai semnificative din traiectul său uman şi profesional legat de România. „Dacă activitatea mea ştiinţifică s-a focalizat în primul rând asupra cântecelor populare şi apoi asupra studiilor de lingvistică românească, în realitate am căutat întotdeauna să mă ocup de limba şi literatura română în ansamblu”.



Riri Sylvia Manor: „Poezie şi ştiinţă pe terenul minat al întrebărilor”

Premiul „Dr. Alexandru Şafran” 2011, prestigioasă distincţie acordată de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, îi revine doamnei Riri Sylvia Manor, originară din România şi emigrată în Israel în 1960, medic neuro-oftalmolog şi apreciată poetă care scrie atât în română cât şi în ebraică. În interviul pe care îl propunem, domnia sa ne vorbeşte despre pasiunea pentru poezie şi felul în care aceasta a însoţit-o în viaţă.



În anul Cioran, mărturia filozofului Renzo Rubinelli

Prezentăm un interviu cu filozoful Renzo Rubinelli realizat de Mihaela-Genţiana Stănişor. Rubinelli i-a cunoscut pe Cioran şi soţia, Simone Boué. În 1987 a vizitat România, locurile copilăriei lui Cioran şi l-a cunoscut pe fratele filosofului, Aurel. La Păltiniş, Rubinelli l-a întâlnit pe Constantin Noica, de la care a primit sugestii pentru teza de licenţă. Din corespondenţa pe care a purtat-o, păstrează zece scrisori de la Emil şi două de la Aurel Cioran.

Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează
dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.