„Corriere della Sera”: Timişoara, smart city

Sub egida „Art & Tourism”, Italia propune prima manifestare internaţională care vizează turismul cultural în societatea actuală (www.artandtourism.it), printr-o nouă abordare care pune în dialog lumea turismului şi cea a culturii (administraţii publice, agenţii de turism şi tour operatori, instituţii şi operatori culturali). Cea dintâi ediţie s-a desfăşurat în intervalul 18-20 mai 2012 la Fortezza da Basso (Florenţa), incluzând şi a zecea ediţie a „Euromeeting”, conferinţa internaţională organizată de Regiunea Toscana şi dedicată politicilor regionale pentru un turism european sustenabil şi competitiv. În acest an, reuniunea a fost consacrată „Smart Cities”, acelor centre urbane în care dezvoltarea economică şi socială merge în pas cu respectarea mediului ambiant şi atenţia pentru calitatea vieţii. Oraşele protagoniste au fost Ghent şi Bruges (Belgia), Zagreb (Croaţia), Erfurt (Germania) şi Timişoara (România).

Cotidianul „Corriere della Sera” a semnalat evenimentul, printr-un articol semnat de Roberta Scorranese şi dedicat, în acest context, Timişoarei ca oraş „inteligent”, despre care se afirmă în deschidere: „Unele oraşe sunt ca femeile: uneori, pentru a le înţelege, trebuie să te întorci la ele. Aşa este şi Timişoara, care are puţin peste 300.000 de locuitori, un oraş mic, dar plin de viaţă din România. Când îl vizitezi pentru prima dată, te frapează prin cafenelele din centru şi pieţele frumoase. Apoi, la a doua vizită, îşi dai seama de clădirile de epocă, de transportul eficient, de cele 450 de hectare de verdeaţă. O idee singulară de sustenabilitate”, scrie semnatara articolului.
Timişoara este astăzi un „smart city”, un oraş inteligent în care nivelul de viaţă se traduce printr-o bună reţea de transport, o reţea extinsă de Internet, spaţii verzi. O arată clasamentul „European Smart Cities” citat de „Corriere della Sera”, în care Timişoara se află pe locul 55, alături de oraşe precum Salzburg (locul 10), Ghent (locul 18), Maastricht (locul 18), Bruges (locul 20) sau Ancona (locul 51). Se află totodată pe lista oraşelor de avangardă de la „Euromeeting”, conferinţa organizată de regiunea Toscana la Fortezza da Basso, în cursul manifestării „Art & Tourism”.
Dintr-un oraş marcat de amintirea tristă a evenimentelor din 1989, Timişoara s-a transformat într-un oraş-model al prezentului. Cosmopolit, cu o infrastructură bogată (fiind unul dintre principalele noduri feroviare din ţară), în ciuda crizei este încă un centru de interes pentru întreprinzători, în special pentru italieni. „Aproape de Ungaria, a absorbit întotdeauna spiritul european. Transport eficient, reţea de servicii. Are un aeroport care deserveşte o mare parte a regiunii. Este plin de viaţă şi întreprinzător. Nu trebuie să uităm că la Timişoara, în 1989, a izbucnit revolta împotriva lui Ceauşescu”, comentează Georgiana Baciu, corespondent PROTV în Italia, citată de publicaţia italiană.
Articolul din „Corriere della Sera” subliniază apoi că mai sunt şi multe probleme de înfruntat. De exemplu, România se află pe locul 50 în clasamentul privind libertatea presei (în vreme ce Italia este pe locul 40), iar deficitul conturilor publice este îngrijorător. Cu toate acestea, lăsând la o parte datele economice, oraşe ca Timişoara surprind. „Internetul a fost o resursă foarte importantă pentru creşterea şi dezvoltarea socio-culturală”, afirmă Adrian Cioflâncă – membru în Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securitățiii – citat de „Corriere della Sera”, care postează pe blogul său documente confidenţiale, unele datând din trecutul pre-ceauşist. „Tocmai de la bloggeri a pornit o campanie împotriva mass-mediei tradiţionale, acuzate de servilism – scrie ziarul italian. Noul guvern de centru-stânga promite reforme, dar tinerii dau semne de nerăbdare: vor mai mult. Tinerii sunt cei care captează atenţia în această parte a lumii româneşti: în cafenele, teatre, trenuri. Timişoara a fost primul oraş european care a avut iluminat stradal electric. Pe scurt, o predispoziţie smart scrisă în destinul ei”, concluzionează articolul citat.

„Corriere fiorentino” aprofundează la rândul său tematica de mare actualitate a manifestării internaţionale „Art & Tourism”, pornind de la constatarea că turismul din zilele noastre s-a schimbat şi trebuie să se schimbe şi ideea pe care o avem despre acesta. „Art & Tourism s-a născut din dorinţa de a regândi împreună politicile privind turismul şi cultura în epoca globalizării”, a subliniat consilierul regional pentru cultură şi turism, Cristina Scaletti. „Această manifestare trebuie să ne facă să reflectăm asupra importanţei turismului pentru economie. Este necesar să se înceteze a-l mai considera un sector economic de seria b şi trebuie să i se aloce fonduri pe cât posibil echitabile”, a afirmat Giacomo Billi, consilierul pentru dezvoltare, planificare şi turism din Florenţa.
Turismul cultural nu înseamnă doar muzee, ci şi cultura de masă, pop culture. Din acest motiv, „Art & Tourism” a planificat o serie de evenimente dedicate tuturor tipurilor de cultură populară contemporană, de la muzică la film şi teatru. S-au schimbat totodată şi modurile de a călători şi cerinţele turiştilor. Un cuvânt-cheie este lenteţea, aşa-numitul slow trip – un tip de turism liniştit, care să-i permită cu adevărat turistului să vadă locurile vizitate, străbătându-le pe cât posibil pe jos.
A doua ediţie a târgului Art & Tourism va avea loc între 12-14 aprilie 2013, în acelaşi cadru expoziţional oferit de Fortezza da Basso, Florenţa.


Conceptul Smart City

Pe fundalul schimbărilor economice şi tehnologice cauzate de procesul de globalizare şi integrare, oraşele Europei se confruntă cu provocarea de a combina competitivitatea cu susţinerea dezvoltării urbane. Evident, această provocare are un impact asupra unor aspecte ce ţin de calitatea vieţii urbane, ca de exemplu: locuinţele, economia, cultura, condiţiile sociale şi de mediu. Proiectul „European Smart Cities” nu vizează metropolele europene, ci oraşele medii şi perspectivele lor de dezvoltare. Deşi majoritatea vastă a populaţiei urbane locuieşte în aceste oraşe, accentul principal al studiilor urbane tinde să fie pus pe metropolele „globale”. Ca urmare, provocările oraşelor medii, destul de diferite faţă de cele ale metropolelor, sunt insuficient explorate. Oraşele medii, care trebuie să ţină pasul în competiţie cu metropolele pe niveluri corespondente, se arată a fi mai puţin dotate în ceea ce priveşte masa critică, resurse şi capacitate de organizare.

Un clasament Smart City
Pentru a impune o dezvoltare endogenă şi a obţine o poziţie bună, aceste oraşe trebuie să-şi identifice punctele tari şi, de asemenea, şansele de a se poziţiona într-un clasament alături de oraşe de acelaşi nivel. Totodată, trebuie să-şi asigure şi să-şi pună în valoare avantajele pe care le au în anumite domenii cheie. Clasamentul oraşelor este un proces iniţiator pentru identificarea acestor resurse. Deşi clasamentele sunt foarte răspândite în zilele noastre, metodele şi abordările folosite sunt foarte diferite. De cele mai multe ori, aceste clasamente ţintesc foarte specific anumite interese. De asemenea, administraţiile locale pun foarte rar în discuţie rezultatele clasamentelor dacă oraşul nu obţine un loc bun în clasament. Datorită diverselor interese din spatele clasamentelor şi multiplelor abordări metodologice folosite, este normal ca un oraş să fie clasificat pe locuri diferite în mai multe clasamente. Mai mult, oraşele medii nici măcar nu sunt luate în considerare dacă nu sunt recunoscute la nivel global, aceasta recunoaştere fiind socotită o premiză pentru un loc bun în clasamente.

Topul celor 70 de oraşe europene
Pentru alcătuirea acestui clasament este necesară alegerea unui model de oraş. În conformitate cu scopul acestui proiect şi cu situaţia actuală, un oraş model ar trebui să îndeplinească două criterii: să fie oraş mediu şi să fie prezent în diverse baze de date accesibile şi relevante. Cea mai cuprinzătoare listă de oraşe europene se găseşte în cadrul proiectului Epson 1.1.1. Acest proiect cuprinde aproape 1.600 de oraşe din spaţiul Epson (EU27+NO+CH) cu date despre populaţie şi, de asemenea, date funcţionale.
Din acest considerent, au fost elaborate trei criterii majore de selecţie între aceste 1.600 de oraşe:

1. Populaţia urbană între 100.000 si 500.000 de locuitori (criteriul de oraş mediu)
2. Prezenţa a cel puţin o universitate (pentru a exclude oraşele cu un nivel scăzut de cultură)
3. Zona adiacentă cu mai puţin de 1.500 de locuitori (pentru a exclude oraşele dominate de metropole)

De asemenea, prezenţa unui oraş în baza de date Urban Audit – o largă bază de date europeană – este decisivă pentru acest clasament şi pentru accesibilitatea datelor. Ca urmare, au fost selecţionate 94 de oraşe, iar după procesul ulterior de elaborare şi adaptare a criteriilor amintite, proces aplicat acestor oraşe, au rămas 70 de oraşe model.

Acesta este clasamentul final:

	Stadt	Eco	Peo	Gov	Mob	Env	Liv	Total
LU	Luxembourg	1	2	13	6	25	6	1
DK	Aarhus	4	1	6	9	20	12	2
FI	Turku	16	8	2	21	11	9	3
DK	Aalborg	17	4	4	11	26	11	4
DK	Odense	15	3	5	5	50	17	5
FI	Tampere	29	7	1	27	12	8	6
FI	Oulu	25	6	3	28	14	19	7
NL	Eindhoven	6	13	18	2	39	18	8
AT	Linz	5	25	11	14	28	7	9
AT	Salzburg	27	30	8	15	29	1	10
FR	Montpellier	30	23	33	24	1	16	11
AT	Innsbruck	28	35	9	8	40	3	12
AT	Graz	18	32	12	17	31	5	13
NL	Nijmegen	24	14	14	3	51	24	14
NL	Groningen	14	9	15	20	37	13	15
BE	Gent	19	16	31	7	48	4	16
SI	Ljubljana	8	11	43	31	3	29	17
NL	Maastricht	26	18	17	1	43	14	18
SE	Joenkoeping	36	10	7	34	22	26	19
BE	Brugge	23	20	29	18	44	2	20
NL	Enschede	31	17	16	4	35	23	21
DE	Goettingen	11	34	20	12	15	31	22
SE	Umeaa	39	5	10	36	46	10	23
DE	Regensburg	9	40	27	19	38	22	24
FR	Dijon	38	29	22	26	9	25	25
FR	Nancy	41	31	23	25	10	20	26
DE	Trier	21	44	19	10	18	33	27
FR	Clermont-Ferrand	33	33	26	29	7	27	28
FR	Poitiers	48	37	28	33	8	15	29
SI	Maribor	49	21	37	40	2	32	30
IE	Cork	2	26	25	45	66	21	31
DE	Erfurt	32	47	21	13	21	45	32
DE	Magdeburg	47	50	35	22	17	39	33
DE	Kiel	45	45	48	16	23	38	34
HR	Zagreb	34	24	32	39	36	42	35
UK	Cardiff	13	39	44	38	60	30	36
UK	Leicester	3	42	49	32	64	40	37
UK	Portsmouth	7	38	47	35	63	43	38
UK	Aberdeen	10	28	42	42	67	35	39
EE	Tartu	40	15	30	47	49	60	40
ES	Pamplona	22	48	39	51	32	41	41
CZ	Plzen	43	49	61	30	54	28	42
ES	Valladolid	44	53	34	54	24	46	43
CZ	Usti Nad Labem	54	51	55	23	55	36	44
IT	Trento	20	57	24	65	30	48	45
PT	Coimbra	52	63	54	49	16	37	46
SK	Nitra	62	46	51	52	19	44	47
PL	Rzeszow	69	19	53	41	56	50	48
IT	Trieste	12	61	40	67	45	57	49
ES	Oviedo	37	55	38	44	68	34	50
IT	Ancona	35	59	36	68	34	49	51
IT	Perugia	42	54	41	66	42	51	52
PL	Bialystok	67	22	59	56	47	55	53
SK	Kosice	66	43	50	48	53	52	54
RO	Timisoara	50	64	64	62	4	59	55
SK	Banska Bystrica	70	41	52	53	58	47	56
PL	Bydgoszcz	68	27	57	46	52	61	57
GR	Patrai	59	58	46	60	5	67	58
LT	Kaunas	55	36	66	55	27	65	59
GR	Larisa	61	60	45	63	6	66	60
HU	Gyor	46	68	62	37	41	63	61
PL	Szczecin	65	52	58	43	59	56	62
RO	Sibiu	57	65	60	64	13	62	63
PL	Kielce	63	56	56	57	62	54	64
HU	Pecs	56	62	65	58	65	53	65
LV	Liepaja	60	12	63	61	61	70	66
HU	Miskolc	58	67	67	50	70	58	67
RO	Craiova	64	66	68	70	33	64	68
BG	Pleven	51	70	69	69	57	69	69
BG	Ruse	53	69	70	59	69	68	70

Legenda tabelului:
Eco: calitatea economiei
Peo: calitatea locuitorilor
Gov: calitatea administraţiei locale
Mob: mobilitate
Env: calitatea mediului
Liv: nivelul de trai

În clasamentul final oraşele scandinave şi cele din Benelux şi Austria au obţinut poziţiile de vârf. De asemenea, Montpellier si Ljubljana au acumulat puncte ce le plasează în top. Oraşele clasate pe locurile finale sunt în principal oraşe din ţările noi membre ale UE.
În ansamblul general de caracteristici, este recunoscută aceeaşi clasare. Totuşi, apar şi câteva diferenţe. Cele mai bune locuri pe baza criteriului de economie de calitate sunt ocupate de Luxembourg, oraşele britanice, irlandeze şi daneze, alături de oraşele: Eindhoven, Regensburg, Ljubljana şi Linz. După criteriul „calitatea oamenilor”, clasamentul este condus de oraşele scandinave şi de cele daneze şi Luxembourg. Din nou, oraşele scandinave şi austriece ocupă un loc bun în clasament după criteriul „administraţie locală de calitate”. Criteriul de mobilitate aşează oraşe din Benelux şi Danemarca în top. Criteriul mediului aduce diferenţe în clasamentul general. Oraşe franţuzeşti, slovene si greceşti, alături de Timişoara acumulează locuri de vârf conform acestui criteriu. Al şaselea criteriu, cel al calităţii nivelului de trai, plasează în frunte oraşe austriece, belgiene, două oraşe finlandeze şi, de asemenea, Luxembourg şi Umea.

Acest studiu a fost elaborat de Centrul de Studii Regionale, Universitatea Tehnică din Viena, în colaborare cu Departamentul de Geografie al Universităţii din Ljubljana şi Institutul de Cercetare OTB pentru studii privind locuințele, studii urbane și de mobilitate, Universitatea Tehnică din Delft, Olanda.