Inedit. Mirosul de cafea la Timişoara: pe urmele lui Francesco Illy

În cadrul proiectului interdisciplinar Prezenţa italiană în Banat al revistei noastre, iniţiat de Afrodita Carmen Cionchin în colaborare cu istoricul Ionel Cionchin, vă prezentăm o poveste specială care porneşte de la un document inedit.

„Gustul cafelei Illy este consistent ca şi cel al şampaniei – al cărei secret este consistenţa. Sau ca şi cel al parfumului Chanel No. 5”, declara Andrea Illy, deţinătorul faimosului concern de cafea Illy, într-un interviu acordat publicaţiei „The New York Times”.

Puţini dintre români ştiu că între Illy şi Timişoara există o poveste. Francesco Illy, fondatorul concernului Illy şi inventatorul espresorului cu abur (în anii 1930), este de fapt de origine maghiară, pe numele său Illy Ferencz, şi s-a născut la Timişoara în anul 1892 într-o familie catolică. Un adevărat destin mitteleuropean.
La 120 de ani de la naşterea sa, am pornit în căutarea locului din Timişoara în care a trăit Illy Ferencz. Şi l-am descoperit la Direcţia judeţeană Timiş a Arhivelor Naţionale, în colecţia de registre de stare civilă aparţinând Parohiei romano-catolice din Timişoara-Iosefin. În registrul cu numărul 23, anii 1890-1896, la secţiunea botezaţi, poziţia 368, apare înregistrarea naşterii şi a botezului lui Illy Ferencz. Aflăm astfel că s-a născut la 7 octombrie 1892 şi a fost botezat la 15 octombrie 1892. Tatăl, Illy János, era de meserie tâmplar, originar din Uj Pécs (Peciu Nou), iar mama, Rössler Aloisia, s-a născut tot în cartierul Iosefin. Aflăm, de asemenea, data căsătoriei părinţilor: 24 noiembrie 1879. Illy Ferencz era, aşadar, de origine maghiară după tată şi germană după mamă. Şi-a trăit primii ani din viaţă în cartierul Iosefin, pe atunci denumit Józsefváros, într-o casă din Scudier Tér (Piaţa Scudier), a cărei denumire, anterioară anului 1881, era Marktplaz, în limba germană. Scudier Tér (în limba maghiară) sau Scudier Platz (în germană), a fost ulterior denumită Kossuth Utca, apoi bulevardul Tinereţii, iar acum bulevardul Carol I.

(Pentru a vizualiza pagina întreagă a registrului, clicaţi pe prima imagine de mai jos)






Illy Ferencz a urmat studii economice la Timişoara, iar după terminarea claselor gimnaziale s-a mutat la Viena, unde a lucrat pentru câteva companii transilvănene. La vârsta de 22 de ani s-a înrolat în armata austro-ungară. Începând cu anul 1914 a luptat pe frontul bătăliilor primului război mondial, fiind printre cei prezenţi în cadrul luptelor de la Krasnik (oraş aflat astăzi în Polonia) şi Isonzo (în Slovenia de azi).
După război, Illy Ferencz s-a stabilit împreună cu sora sa la Trieste, în Italia, unde şi-a descoperit cele trei iubiri ale vieţii: oraşul, tânăra triestină cu care s-a căsătorit şi cafeaua. La început, a găsit de lucru în diverse companii în care se prelucra cacao şi cafea. În jurul anului 1930, Illy a inventat propria metodă de a menţine prospeţimea şi calitatea cafelei prăjite, astfel încât aceasta să fie transportată în condiţii optime către locaţii îndepărtate, în loc să fie prăjită la destinaţie. A stabilit chiar un parteneriat cu fabricanţii locali de cafea, cunoscuta companie Hausbrandt, înfiinţată la Trieste în 1892, chiar în anul în care s-a născut Illy Ferencz. Interesantă coincidenţă!
În anul 1933, Illy înfiinţează Illycaffè, concernul care deţine titlul de inventator al maşinii automate de cafea. Aceasta maşină funcţionează pe bază de abur presurizat. Illetta, aşa cum se numeşte această maşină de cafea, este de fapt predecesorul espresorului din zilele noastre. Francesco (Ferencz) Illy s-a stins din viaţă în 1956, la Trieste.
Ernesto Illy (1925-2008), fiul lui Francesco (Ferencz) Illy, chimist de meserie, a preluat conducerea companiei Illy până în anul 2008, când s-a stins din viaţă. În prezent compania Illy a ajuns la a treia generaţie, având la conducere doi dintre nepoţii lui Francesco Illy, Andrea şi Riccardo Illy.


Iosefinul lui Ferencz Illy

Cartierul timişorean în care s-a născut şi a crescut Ferencz Illy, Iosefinul, şi-a luat numele după împăratul Iosif al II-lea de Habsburg şi are o istorie de peste 250 de ani. După a doua sa vizită în Banat, în 1773, împăratul Iosif al II-lea a acceptat ca acest cartier să îi poarte numele.
Comunitatea romano-catolică din cartierul Iosefin constituia iniţial filiala parohiei din centrul oraşului. Cartierul colonizat de germani, Maierele Vechi (Új Német Major) – rebotezat din 1773 Iosefin – şi-a dobândit propria biserică parohială în perioada anilor 1772-1774, aceasta fiind construită probabil conform proiectelor unor arhitecţi vienezi din slujba Tezaurariatului, în stil baroc. Biserica dedicată Naşterii Maicii Domnului, în care a fost botezat Illy Ferencz, fusese sfinţită în decembrie 1775. Clădirea domina construcţiile din împrejurimi atâta vreme cât Iosefinul a avut un aspect rural. Odată ce Iosefinul a început să se dezvolte rapid după conectarea Timişoarei la sistemul feroviar central-european, turnul baroc al bisericii părea prea scund. De aceea, în 1889 a fost construită fleşa ascuţită a turnului, care există şi astăzi, şi care dă edificiului o zvelteţe neobişnuită pentru compoziţiile baroce. Vreme îndelungată ceasul din turnul acestei biserici a fost singurul ceas public din Iosefin, într-o vreme în care oamenii simpli nu îşi puteau permite să-şi cumpere un ceas. De asemenea, biserica are în curte cea mai veche statuie din oraş, aceea a Sfântului Ioan Nepomuk, datând din 1723. Sfântul Ioan Nepomuk este patronul catolicilor din Banat şi este înfăţişat cu o cruce în braţe. Biserica parohială romano-catolică Sfânta Maria din Iosefin, una dintre cele mai vechi edificii ecleziastice ale Timişoarei, evocă acele timpuri, când înfăţişarea oraşului a fost modelată şi modificată semnificativ după exigenţele dominaţiei habsburgice.
Până în secolul al XIX-lea, cartierele „extra muros”, aşa-numitele „suburbii” timişorene, printre care şi Iosefinul, prezentau aşadar caracteristici rurale, cu case izolate având numai parter, dispuse perpendicular pe frontul străzii, ca în satele bănăţene de câmpie, care au fost construite începând din secolul al XVIII-lea. Abia în secolul al XIX-lea centrele cartierelor Iosefin şi Fabric încep să capete un aspect urban: se construiesc case, tot numai cu parter, dar care formează fronturi continue la stradă. Acestea pot fi observate în imaginile de epocă pe care le propunem în continuare, din fosta Scudier Tér din cartierul Iosefin, locul în care s-a născut şi a crescut Illy Ferencz. Menţionăm că în perioada interbelică, piaţa din Iosefin încă se mai ţinea pe actualul bulevard Regele Carol I, fosta Piaţă Scudier. Aceste imagini de epocă sunt preluate de pe pagina de facebook Timişoara de altădată, care îşi propune să amintească de Timişoara Habsburgică şi mai apoi Austro-Ungară, cu imagini de calitate, însoţite de explicaţii detaliate, grupate în funcţie de cartierele istorice care compun astăzi capitala Banatului.

Afrodita Cionchin & Oana Grimacovschi
(nr. 9, septembrie 2012, anul II)