Muzeul de Artă din Timişoara la cea de-a XII-a ediţie a Nopţii Europene a Muzeelor, 21 mai 2016

Cea de-a XII-a ediţie a Nopţii Europene a Muzeelor va avea loc anul acesta, pe tot cuprinsul „bătrânului continent”, pe data de 21 mai. Evenimentul va cuprinde şi municipiul Timişoara, toate muzeele de aici fiind conectate la interesul miilor de vizitatori pentru a împărtăşi din istoria, arta şi cultura din această parte a Europei.
„Noaptea Europeană a Muzeelor” este un proiect de succes iniţiat de Ministerul Culturii din Franţa, patronat de Consiliul Europei, U.N.E.S.C.O. (Organizația Naţiunilor Unite pentru Educație, Știinţă și Cultură) şi I.C.O.M. (Consiliul Internaţional al Muzeelor).
În România, evenimentul este organizat de Reţeaua Naţională a Muzeelor (R.N.M.R.), data desfăşurării Nopţii Europene a Muzeelor fiind aleasă de Ministerul Culturii din Franţa şi preluată de fiecare ţară în parte.

Ediţia din 2015 a Nopţii Muzeelor a fost una cu totul specială, fiind marcată de un protest pe care Reţeaua Naţională a Muzeelor din România (R.N.M.R.), organizatorul evenimentului, l-a propus tuturor muzeelor din ţară, membre sau încă neafiliate organizaţiei. Astfel, câte o piesă valoroasă din instituţiile muzeale care s-au alăturat protestului a fost acoperită. Acest protest subtil si inedit a avut scopul de a atrage atenţia publicului şi autorităţilor asupra situaţiei dramatice în care se află muzeele României.
Ediţia din acest an a evenimentului Noaptea Europeană a Muzeelor va fi marcată de o premieră – publicul va avea acces la un ghidaj audio-video, disponibil pe telefoanele mobile. Astfel, în această a XII-a ediţie a Nopţii Europene a Muzeelor, aproximativ un milion de vizitatori de pe întreaga întindere a României sunt aşteptaţi să păşească în muzeele patriei, de-a lungul desfăşurării ediţiei urmând să aibă loc o serie de evenimente conexe care să însoţească vizitatorul pe drumurile către muzee și să transforme cozile de așteptare în momente de relaxare: concerte, proiecţii, mapping, performing, ateliere experimentale, tururi de biciclete quiz-uri & quest-uri, spații atipice.
În ediţia din anul 2014 (luna mai) a Nopţii Europene a Muzeelor, Timişoara a intrat într-un duplex muzeal cu Bucureşti dar, spre deosebire de capitală, Timişoara a fost primul oraş în care Noaptea Muzeelor s-a sărbătorit împreună cu Noaptea Galeriilor. În ediţia din anul 2014 (cea de-a X-a), pentru prima dată, Muzeul de Artă din Timişoara s-a implica în acest eveniment internaţional în calitate de partener oficial al Reţelei Naţionale a Muzeelor din România, fiind coordonator al circuitului muzeal din Timişoara, care a inclus: Muzeul Catedralei Mitropolitane, Muzeul Satului Bănăţean, Muzeul „Memorial, Decembrie ’89”, Galeria „Mansarda” a Facultăţii de Artă din Timişoara, Galeria „Calina”, Galeria „Jecza” (Fundaţia „Interart Triade”), Galeria „Pygmalion” (Casa Artelor), Galeria „Calpe”, Galeria de Arte „Helios” a Uniunii Artiştilor Plastici şi, nu în ultimul rând, Muzeul de Artă (Prefectura Veche, Palatul Baroc).

Ca în fiecare an de la debutul Nopţii Europene a Muzeelor, Muzeul de Artă din Timişoara îşi aşteaptă miile de vizitatori în expoziţiile permanente, dar şi în cele temporare. Situat pe jumătatea frontului sudic al Pieţei Unirii din Timişoara, Muzeul de Artă, vechiul Palat al Prefecturii judeţului Timiş-Torontal, cunoscut din anii ’80 sub numele de Palatul Baroc, păstrează în sălile sale valoroase colecţii de artă.
La etajul doi al muzeului (aripa vestică) se află colecţia de Artă Europeană. Nucleul  patrimoniului de artă europeană al muzeului  îl constituie colecţia lui Ormós Zsigmond (1813-1894) intrată în patrimoniul Societăţii de Istorie şi Arheologie din Banat prin donaţia testamentară din 1895.
În Galeria de Artă Europeană lucrările de pictură sunt expuse pe şcoli artistice în ordine cronologică, majoritatea tablourilor din şcolile italiene figurând cu atribuirile publicate de Ormós Zsigmond în catalogul colecţiei sale din 1888.
Părintele acestui muzeu, Ormós Zsigmond (1813-1894), colecţionar şi istoric de artă, prefect al comitatului Timiş în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a depus o muncă de pionierat în domeniul muzeologiei din Banat prin publicarea catalogului colecţiei sale de artă în 1874, reeditat şi completat în anul 1888. A avut o contribuţie remarcabilă la înfiinţarea Societăţii muzeale din Timişoara, la editarea publicaţiilor Societăţii de Istorie şi Arheologie, precum şi la obţinerea unei clădiri pentru muzeul din Timişoara.

În sălile din aripa „Mercy” a Palatului Baroc, în care este amenajată Galeria de artă europeană, pot fi admirate lucrări de pictură din secolele XV-XX, care aparţin şcolilor italiene, flamande şi olandeze, germane şi austriece, maghiare şi franceze, miniaturi  din secolele XVIII-XIX alături de mobilier, ceasuri, piese de artă decorativă din ceramică, porţelan, sticlă şi metal. Din patrimoniul de artă europeană al muzeului din Timişoara cu peste 1.100 de lucrări de pictură şi grafică din secolele XV-XX au fost selectate 99 de tablouri pentru a ilustra componenţa valorică a Galeriei de Artă Europeană, creaţii ale unor artişti cunoscuţi sau anonimi ce „vorbesc” despre determinantele stilistice ale epocilor şi şcolilor respective.
Tot la etajul doi (în aripa de est) a muzeului poate fi vizitată expoziţia de Artă bănăţeană religioasă şi laică, expoziţie ce a fost inaugurată în toamna anului 2014 cu prilejul primei ediţii a Simpozionului naţional „Artă, societate şi cultură în România interbelică”.
Patrimoniul de artă religioasă s-a format şi dezvoltat în timp. Primele icoane au intrat în Pinacoteca muzeului timişorean în anii 1909 şi 1912. În anul 1909, o „icoană veche în stil grec” a completat donaţia lui Sigismund Ormos, iar următoarele – cele ale sfinţilor Gheorghe şi arhanghelului Mihail – au fost donate de baronul Bela Ambrozi.
Colecţia propriu-zisă de artă religioasă s-a constituit în cadrul Muzeului de Artă din Timişoara în anii interbelici şi este strâns legată de numele istoricului de artă Ioachim Miloia, director al Muzeului Banatului între 1928-1940. Acest fond cuprinde peste 100 de piese şi a fost completat după anul 1966 prin achiziţii, donaţii sau transferuri, actualmente colecţia conţinând peste 1.000 de lucrări.
Colecţia de Artă bănăţeană religioasă este reprezentată prin icoane pe lemn de provenienţă locală, respectiv din Ţara Românească, din Transilvania şi izolat din Maramureş, databile din secolul al XVIII-lea, prin icoane pe lemn de inspiraţie rusească din secolul al XIX-lea.

În continuarea expoziţiei pot fi admirate picturi din colecţia de Artă bănăţeană laică ce alcătuiesc o colecţie aparte în Muzeul de Artă din Timişoara, în ele găsindu-se cultura şi produsele artistice ale zonei bănăţene. Din această colecţie pot fi admirate în expoziţie numeroase opere de artă atribuite unor maeştrii anonimi de la începutul secolului al XIX-lea. Aceste tablouri reprezintă portrete ale notabilităţilor vremii, marea majoritate ne mai amintesc ecourile târzii ale stilului neoclasic. Modelul provine din clasa burgheziei locale, este prezentat bust, semiprofil, distant, privind calm spre artistul desemnat să-i contureze fizionomia, ţinuta, îmbrăcămintea, bijuteriile care îl situează pe treapta socială corespunzătoare. Fundalurile, prin prezentarea interiorului caracteristic mediului celui portretizat, prin obiectele înşirate făceau trimitere la starea socială a acestuia sau la poziţia ocupată în conducerea localităţii. Pictorii acestor perioade rareori îşi semnau operele pe faţa lucrării; numele lor, eventual însoţit şi de data terminării operei, a fost aşternut pe partea din spate a pânzelor.
Dintre portretele din expoziţie se remarcă cel al vestitului maestru grădinar Wilhelm Mühle (1844-1908), creator al Parcului Rozelor din Timişoara, parc ce a fost inaugurat în iulie 1891. Prin ceea ce a realizat, Wilhelm Mühle a făcut cunoscută Timişoara începutului de secol XX sub numele de „oraş al trandafirilor”. Florile sale au ajuns vestite în întreaga parte a Europei de sud-est şi centrale, fiind distribuite şi la curtea Regelui Carol I al României, dar şi la curtea sultanilor otomani. Într-una din vitrinele expoziţiei se pot admira decoraţiile şi medaliile primite de vestitul florar timişorean Wilhelm Mühle, cu prilejul numeroaselor sale expoziţii desfăşurate în oraşele europene, dar şi decoraţia primită de la sultanul otoman.
În expoziţie se găsesc vitrine în care sunt expuse documente, cărţi, vederi ce ilustrează viaţa culturală din Banat de-a lungul anilor, exponatele fiind din colecţia privată a istoricului timişorean, dr. Thomas Mochnacs, Şef serviciu Comunicarea şi conservarea colecţiilor, Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” din Timişoara.

Tot la etajul doi (în aripa de est) a Muzeului, vizitatorul este invitat să admire colecţia de Artă decorativă, colecţie ce îşi are începuturile în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, odată cu primele piese pe care fondatorul muzeului timişorean, Ormós Zsigmond, le-a donat Societăţii de Istorie şi Arheologie din Banat. Aceste obiecte constituie nucleul colecţiei de artă decorativă şi sunt publicate în catalogul colecţiilor muzeale editat în anul 1888. Fondul „Ormós” cuprinde piese din porţelan vienez şi german, faianţă franceză şi ungară, sticlă transilvăneană şi piese din lemn şi metal provenite din ateliere autohtone.
Selecţia pieselor expuse urmăreşte, prin mijlocirea diferitelor materiale, tehnici de prelucrare şi decorare, să ilustreze stilurile şi tendinţele artistice care au circulat în Europa de la mijlocul secolului al XVIII-lea până în pragul celui de-al doilea război mondial. În această expoziţie pot fi admirate porţelanuri de Meissen, ceramică franceză, ceramică ungară, ceramică englezească, piese provenite de la Manufactura Imperială din Viena, obiecte de sticlărie.

La etajul întâi al Muzeului poate fi vizitată expoziţia permanentă de Artă modernă românească, aici fiind prezentate peste 130 de lucrări de artă, pictură şi sculptură, lucrări ce au fost create în perioada anilor 1850-1970 de către cei mai importanţi pictori români. Expoziţia punctează, prin lucrările expuse cronologic în opt săli, evoluţia artei româneşti, atât din perioada de dinainte de constituirea statului naţional român modern, cât şi din perioada statului naţional român modern, din perioada interbelică şi din perioada contemporană.
În expoziţie se pot admira lucrări ale pictorilor Constantin Lecca, Carol Popp de Szathmári, Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza etc., maeştri ai artei naţionale româneşti, profesori îndrumători pentru alţi artişti români reprezentativi pentru pleiada artei naţionale. Toate lucrările din expoziţie fac parte din patrimonial Muzeului de Artă din Timişoara.
În continuare, vizitatorul poate admira picturile maestrului Corneliu Baba, expoziţia „Baba” putând fi vizitată în continuarea expoziţiei de Artă modernă românească. Lucrările colecţiei „Baba” aflate în prezent pe simezele Muzeului de Artă din Timişoara provin din donaţiile făcute, către Muzeu, de soţia maestrului, Constanţa Baba, din donaţiile Muzeului Naţional de Artă al României şi Muzeului Municipal Bucureşti.
Pictura lui Corneliu Baba axată pe civilizaţia şi în dimensiunea antropocentrismului este ritmată de nenumărate motive şi teme, unele reluate, altele devenite adevărate obsesii. De la dramatica temă a ţăranilor care se întinde pe o perioadă de câteva decenii până la obsesiile finale ale „Spaimelor” şi „Regilor Nebuni”, toate sunt legate de chipul, prezenţa şi existenţa umană, iar autoportretele sunt nu numai o componentă fundamentală a operei sale, ci şi o cheie de lectură.

Muzeul de Artă din Timişoara oferă vizitatorilor, cu ocazia „Nopţii Europene a Muzeelor”, două expoziţii temporare. Prima expoziţie va fi la parter (Sala Mercy, aripa de vest a Muzeului), intitulată „Salutări de la Szentendre”, fiind deschisă publicului din 6 mai până în 22 mai 2016. Expoziţia face parte din momentul aniversării Zilelor Maghiare Bănăţene, moment ajuns la cea de-a XXI-a ediţie.
Cealaltă expoziţie temporară se va găsi la etajul doi al clădirii (aripa de est), expoziţie ce aparţine pictorului Gheorghe I. Anghel, doctor în arte vizuale, prof. univ. la Universitatea Națională de Arte București, intitulată „Retrospective – Gheorghe I. Anghel”. Această expoziţie va fi inaugurată în 5 mai, putând fi vizitată până în data de 24 iunie.
De-a lungul desfăşurării celei de-a XII-a ediţii a „Nopţii Europene a Muzeelor”, 21 mai 2016, Muzeul de Artă din Timişoara oferă vizitatorilor şi alte surprize pe care toţi cei ce-i trec pragul sunt invitaţi să le savureze şi să se simtă în armonie şi plinătate artistică cu atmosfera Muzeului bănăţean, cu întreaga echipă a Muzeului aflată sub îndrumarea managerială a prof. univ. dr. Victor Neumann. La Timişoara, întregul eveniment intitulat „Noaptea Europeană a Muzeelor”, 21 mai 2016, va fi coordonat de Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021.

Cornel Seracin

Bibliografie

Palatul Baroc şi colecţiile sale, capitolele De la palatul preşedintelui la Muzeu de Artă, autor, prof. univ. dr. Marcel Tolcea; Colecţia de artă religioasă, autor, muzeograf  dr. Dorina Pârvulescu; Colecţia de pictură bănăţeană (secolul al XIX-lea), autor, muzeograf dr. Elena Miklósik.