NR. 9/SEPTEMBRIE 2023 - ACTUALIZARE CONSTANTĂ, URMĂRIŢI-NE!


INVITATUL LUNII

Interviu cu traducătorul Jan Willem Bos, realizat de Luciana Tămaș

Invitatul lunii este Jan Willem Bos, traducător, scriitor, lexicograf și ziarist. S-a născut în Olanda în 1954 şi a studiat limba și literatura română la Universitatea din Amsterdam. Între 1982 și 1984 a fost lector de neerlandeză la Universitatea din București. A tradus peste 35 de volume (proză, poezie, teatru) din română şi a publicat zece cărți despre România. În 2019 a primit premiul Martinus Nijhoff pentru traduceri, cel mai important premiu pentru traducere literară din Olanda. În 2018, a fost decorat de președintele României cu ordinul „Meritul Cultural“ în grad de mare ofițer.

La centenarul nașterii lui Italo Calvino, unul din cei mai remarcabili scriitori italieni din secolul al XX-lea, continuăm evocarea personalităţii acestuia, împrospătând în mintea cititorilor noștri specificitatea creației sale și, mai ales, făcându-le cunoscut cât de mult a fost el receptat în România. Anul acesta a apărut un volum postum, deosebit de incitant, Provocarea labirintului, tradus de Smaranda Bratu Elian și Oana Boșca-Mălin şi publicat la Humanitas, în colecția Biblioteca Italiană. conținând cele mai interesante pagini scrise pe durata a patruzeci de ani. De Eleonora Cărcăleanu.

Continuăm seria eseurilor lui Calvino cu răspunsul dat de marele scriitor la întrebarea Pentru cine scrieți un roman?. Calvino vorbeşte despre aspirația ca literatura (sa) să-l scoată pe cititor din rutină, să-l împingă într-o direcție neașteptată, adică să-i trezească întrebări și îndoieli; despre datoria scriitorului de a-și imagina cititorul ideal ca superior sieși prin cultură și inteligență și, prin urmare, de a ține ștacheta mereu sus, ca şi despre etapele parcurse de literatura italiană după cel de al Doilea Război Mondial și despre neajunsurile fiecăreia. Prezentare şi traducere de Smaranda Bratu Elian.

Destinul românesc al cunoscutului poet triestin Umberto Saba (1883-1957), de la a cărui naştere se împlinesc 140 de ani, îşi are începutul la Timişoara chiar în timpul vieţii acestuia, graţie preţioasei contribuţii a lui Silvio Guarnieri, care a trăit zece ani în România (1938-1948), fiind directorul Institutului Italian de Cultură, secţia din Timişoara, implicându-se activ în viaţa literară şi culturală a timpului. În acest context, prima ediţie din poezia lui Saba a apărut în 1944, la Editura „Dacia Traiană” din Timişoara, sub titlul Poeme, 87 de pagini, în traducerea poetului Petru Sfetca (1919-1987).

La 150 de ani de la trecerea în nefiinţă a lui Alessandro Manzoni (1785-1873), întemeietorului romanului italian prin capodopera I promessi sposi (Logodnicii), vă propunem un articol de Antonio Rizzo privind rolul decisiv avut de marele lombard, considerat „al patrulea tată al limbii italiene”, care, după ce a „limpezit-o în apele râului Arno”, a oferit-o italienilor ca limbă națională, într-o formă îngrijită, rafinată, elegantă, formă în care ni se prezintă limba italiană și în zilele noastre. Prin celebrul său roman, Manzoni a pus bazele unificării lingvistice în Italia.

Vă propunem o nouă întâlnire cu Dario Fo, celebrul dramaturg, regizor, director de companii teatrale, scenograf, cântăreţ, povestitor, pictor, colecţionar de artă şi actor, laureat al premiul Nobel pentru literatură în 1997. Publicăm o nouă traducere inedită din excelenta carte-interviu Lumea văzută de Fo. Convorbire cu Giuseppina Manin, apărută în 2007 la Editura Guanda din Parma. În acest capitol Dario Fo vorbeşte despre opera sa teatrală cea mai populară, Mistero Buffo (1969), un monolog plin de fantezie, recitat într-o limbă inventată, Grammelot. Traducere de George Popescu.

Giuseppe Culicchia (1965) este unul dintre cei mai interesanți și vivace scriitori italieni din ultima decadă a secolului XX, care s-a impus pe scena literară italiană contemporană, prin scriitura sa originală, drept un valoros talent. Romanul Tutti giù per terra (Podul de piatră s-a dărâmat) – din care vă prezentăm un prim fragment – s-a dovedit a fi atât bestseller, cât și longseller de succes, care ne aduce în prim-plan povestea tânărului Walter (student în Filosofie, dar și vânzător într-o librărie torineză) cu toate disperările și speranțele sale. Traducere de Nicoleta Presură Călina.

Începând din acest număr publicăm, în premieră în traducere românească, lucrarea Dialog teologic de Manlio Sgalambro, apărută acum treizeci de ani, în 1993, la renumita editură Adelphi din Milano. Sgalambro a fost și a rămas nu doar o figură controversată a vieții culturale italiene, ci și, prin polivalența personalității sale – poet, eseist, cantautor, mai ales ca textier pentru mari vedete ale muzicii ușoare din Peninsulă și, în primul rând, pentru originalul său coregional Franco Battiato, actor într-un film al celui din urmă – un singular și atipic gânditor.

În perioada 27 iulie - 31 august 2023, Centrul Cultural Italian din Arad a găzduit pe simeze expoziția Gloriei Gravina. Colecția de portrete reunite sub titlul „Femei, vocea ochilor” este curatoriată de Scilla Cavaliere și susținută de discursul teoretic al istoricului de artă Matteo Saccoccia. Prin lucrările ei, autoarea onorează memoria unor personaje anonime istoriei mari, dar esențiale vieții de zi cu zi, femei a căror viață s-a desenat între România și Italia, a căror personalitate s-a structurat în raport cu o călătorie ce devine laitmotiv al vieții unui secol. De Andreea Foanene.

În 16 septembrie 2023, istoricul Ionel Cionchin (1943-2021) ar fi împlinit 80 de ani. În Seria de autor pe care am creat-o pentru a duce mai departe moştenirea sa culturală, prezentăm în acest număr interesanta poveste a Podului lui Traian peste Dunăre, de la Pontes (azi Kostolac, Serbia) – Drobeta (azi Drobeta Turnu Severin, România). Opera lui Apollodoros din Damasc, podul a fost construit între anii 103-105, la est de Porţile de Fier. Pe Columna lui Traian de la Roma este redată solemnitatea terminării lucrărilor podului şi declanşarea celui de al doilea război dacic (105 p.Chr.).

În zilele de 22 și 23 septembrie 2023, Departamentul de Limbi și Literaturi Romanice, Clasice și Neogreacă al Facultății de Limbi și Literaturi Străine (FLLS) din Universitatea din București, sub patronajul Ambasadei Republicii Italiene la București și cu colaborarea Institutului Italian de Cultură din Bucureşti, a Accademiei di Romania din Roma și a Centrului de Lingvistică Comparată și Cognitivism al FLLS organizează colocviul Traducerea în regimurile totalitare. Aspecte lingvistice, literare şi istorice, dedicat traducerilor în și din limba italiană.

Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.

PARTENERI INSTITUŢIONALI

PARTENERI SUSȚINĂTORI




COPYRIGHT

Toate textele de pe acest site
sunt protejate
de dreptul de autor.
Este interzisă preluarea
şi reproducerea acestora,
chiar parţială şi cu orice mijloc, fără acordul editorului.