NR. 4/APRILIE 2023 - ACTUALIZARE CONSTANTĂ, URMĂRIŢI-NE!


OMAGIU ORIZONTURI

În memoria celebrei soprane româno-italiene Virginia Zeani

În 20 martie ne-a părăsit, la 97 de ani, celebra soprană Virginia Zeani, cea pe care fanii au numit-o L’Assoluta, într-o vreme în care Maria Callas era La Divina, iar Renata Tebaldi L’Angelo. Născută pe 21 octombrie 1925 la Solovăstru, un sat de lângă Reghin, Virginia Zeani s-a stabilit în 1947 în Italia şi apoi, în 1980, în Statele Unite. În Italia a apărut în 2015 volumul Virginia Zeani, talento e bellezza. Dialogo con Sever Voinescu (Zecchini editore, traducere de Afrodita Cionchin), care a restituit publicului din Peninsulă imaginea acestei mari stele româno-italiene pe firmamentul liricii mondiale.

Să ne imaginăm, pentru câteva momente, muzica lui Jonas Hellborg ca pe încercarea de a lega temporalul de atemporal și improvizația jazzistică de structurile polifonice ale vechilor maeștri, totul dictat și disciplinat de un instinct care, după cum spune a sa parteneră de viață, Ana Pătan, chiar și atunci când este pus în situația de a vorbi o limbă nouă „trunchiat și incorect gramatical”, rămâne viu și cutezător. Invitații lunii aprilie sunt  muzicianul de faimă mondială Jonas Hellborg şi Ana Pătan, muziciană la rându-i. Interviu de Luciana Tămaş.

Vă prezentăm, în traducere românească, Lumea văzută de Fo. Originalul, Il mondo secondo Fo. Conversazione con Giuseppina Manin, a apărut în 2007 la Editura Guanda din Parma. În aceste trei capitole este înfruntată tema relaţiei lui Fo cu religia şi credinţa, chestiunea Evangheliilor apocrife, problema rolului femeii în organizaţia religioasă. „În ciuda a toate, mărturiseşte Fo, cred că am păstrat o atitudine religioasă faţă de lume, faţă de natură, mai ales. Dacă ştii să asculţi ritmurile sale, dacă ştii să le respecţi, îţi regăseşti spiritul ce pluteşte în fiece lucru”. Traducere de George Popescu.

Claudio Magris, cunoscut eseist, istoric literar, prozator și dramaturg, împlineşte în 10 aprilie 84 de ani. În 1997 a câştigat prestigiosul premiu Strega cu Microcosmosuri (Microcosmi), apărut în acelaşi an, netradus în română. După cum sugerează titlul, volumul invită la descoperirea unor spaţii restrânse, circumscrise zonei triestine - locul de obârşie al autorului - o zonă căreia, istoric, îi aparţine şi Istria. Este o carte autobiografică la persoana a treia, povestea unui personaj în trecerea sa prin viaţă, prin locurile - reale şi simbolice - ale devenirii sale. Traducere de Afrodita Cionchin.

La aniversarea a 90 de ani de la naşterea lui Nichita Stănescu (31 martie 1933), vă propunem apropierile între poetul „necuvintelor” şi Paul Celan, prezentate de Mircea Ţuglea în Lirica lui Paul Celan şi gândirea contemporană (2013). Poetica lui Nichita Stănescu îşi trage rădăcinile dintr-un spaţiu ontic care precede fiindul, intrarea în apertura existenţei, a limbajului, în timp ce poetica lui Celan îi urmează fiindului, aperturii sale, fundamentându-se pe un spaţiu al absenţei pe care încearcă să-l reactualizeze, căutând rămăşiţele unui aceluiaşi spaţiu ontic ca şi în cazul lui Stănescu.

În seria dedicată centenarului Calvino, Smaranda Bratu Elian ne propune un scurt text intitulat Umorul lui Calvino. Este răspunsul dat de Calvino la ancheta cu titlul Literatura de șezut, cu privire la sedentarismul profesiei de scriitor, lansată de Guido Ceronetti. Răspunsul a apărut în revista „Il Caffè”, 3 oct/dec. 1970. Printre caracteristicile creației literare a lui Italo Calvino se numără și următoarele două: una tematică, anume interesul constant pentru știință, cealaltă stilistică, privirea din afară, prietenos zeflemitoare, asupra subiectelor grele ale omenirii și asupra propriei persoane.

Ori de câte ori s-a aflat în fața vicisitudinilor vieții, omul a avut nevoie de încurajare pentru a merge mai departe. O carte din 2022, Despre consolare. Cum să-ți găsești alinarea în vremuri întunecate de Michael Ignatieff, prezintă un tablou istoric al încercărilor unor importante personalități care au trăit, ca noi astăzi, vremuri întunecate și care au încercat să ofere consolare cu argumente culese din religie, filosofie, artă, muzică. Marele Leopardi a exprimat, ca puțini alții, accentele durerii devenită lege inexorabilă, căreia nu i se poate sustrage niciun muritor. De Eleonora Cărcăleanu.

Scriitoarea italiană Valentina di Cesare (n. 1982) este prezentă în română cu prima sa carte, Marta, croitoreasa (Ed. Aius, 2018), urmată de traducerea celui de al doilea roman al autoarei, sub titlul În anul în care Bartolo a decis să moară (Ed. Aius, 2020), ambele traduse de Carmen Făgețeanu. George Popescu ne propune câteva din impresiile de lectură ale acestui din urmă roman, în care nucleul narativ e centrat în o singură voce totalizantă, a protagonistului retras cumva în umbra celorlalte voci ce-i intersectează și-i secondează destinul.

Giuseppe Pontiggia s-a născut la Como pe 25 septembrie 1934 şi s-a stins din viaţă în 27 iunie 2003. În 2023 se împlinesc, aşadar, douăzeci de ani de la moartea sa. A fost unul dintre cei mai importanți scriitori şi critici italieni din secolul XX, un autor care a avut curajul și capacitatea de a reînnoi genurile romanului și eseului, și care a știut să creeze un discurs limpede si penetrant. Încă din timpul redactării lucrării de licență, atenția lui s-a îndreptat mereu către tehnicile de scriere și către fiecare aspect, teoretico-practico-imaginativ, al obiectului numit carte. De Amedeo Anelli.

Giuseppe Pontiggia a avut mereu o mare pasiune pentru aforisme ca gen literar. A aprofundat acest gen ca cercetător și l-a cultivat ca scriitor în diferite texte și cărți, integrându-l adesea și în romane, numindu-l „aforism narativ”. Pentru el aforismul e un exemplu de sinteză și precizie, întrucât are capacitatea de a concentra în câteva cuvinte concepte și experiențe vaste și profunde. În concluzie, are capacitatea de a spune esențialul. Acest obiectiv a marcat întreaga activitate literară a lui Pontiggia, pentru care substanțialitatea a reprezentat o căutare constantă. De Gino Ruozzi.

Anul acesta se împlinesc 55 de ani de la moartea poetului italian Salvatore Quasimodo (Modica, 20 august 1901 - Napoli, 14 iunie 1968). Când a primit premiul Nobel pentru literatură în 1959, motivația sintetică a juriului a fost „pentru poezia sa lirică în care cu o clasică înflăcărare înfățișează experiența tragică a vieții timpului nostru”. Alături de Giuseppe Ungaretti, Eugenio Montale, Umberto Saba, el este unul dintre poeții italieni care au marcat literatura italiană și pe cea universală a secolului al XX-lea. Publicăm un grupaj de versuri traduse de Ion Gănguţ.

Mărgărita Miller-Verghy (1865-1953) este, în literatura română, o scriitoare cu un statut aparte. Deși rămasă multă vreme necunoscută, ea are câteva merite literare incontestabile care ar trebui să o readucă în atenția publicului și a criticilor. Mihaela Bacali prezintă întâlnirile formatoare pe care le-a avut de-a lungul vieții, care i-au modelat destinul şi au avut un aport deosebit în formarea ei ca personalitate și ca existență creatoare. E vorba în special de întâlniri cu scriitorii pe care îi admira. Ele s-au petrecut fie în realitate, fie „în spirit”, cum este cazul lui Victor Hugo.

Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” din Vaslui, doamna directoare, prof. dr. Ramona Maria Mocanu, cu sprijinul autorităților locale, a reușit să organizeze începând din 2019, de 8 martie – Ziua Femeii, Simpozionul național Femeile celebre ale României, singura sesiune științifică anuală despre istoria femeilor din România. Și în anul 2023, în zilele 10-11 martie, s-au desfășurat lucrările unui nou simpozion național „Femei celebre ale României” la Muzeul „Ștefan cel Mare” din Vaslui, la care s-au înscris numeroși cercetători din toată țara, implicați în studiul istoriei femeilor. De Monica Negru.

Constantin Lucaci (1923-2014) a fost un sculptor cu o bogată și apreciată activitate artistică. Lucrările sale de sculptură au fost apreciate de specialiști și public, fiind amplasate în numeroase spații urbane. În anul 2007 s-a inaugurat Muzeul „Constantin Lucaci”, muzeu aflat sub egida Vaticanului, situat în Sanctuarul San Francesco di Paola, Calabria. În 2012 a fost inaugurat Muzeul „Constantin Lucaci” din orașul Bocșa, localitatea natală a maestrului. Muzeul expune un număr de 17 sculpturi din oțel inoxidabil donate orașului Bocșa. De Petre Virgiliu Mogoşanu.

Publicăm invitaţia la colaborare pentru nr. 14/2022-2023 al revistei „Translationes”. Tema acestuia este Parcursuri și tendințe actuale în cercetarea traductologică, urmărind să exploreze probleme ale cercetării traductologice actuale printr-o abordare analitică și comparativă, cu o atenție specială spre trei direcții principale: raportul dintre tradiție și inovație în procesele istorico-epistemologice și critico-editoriale ale disciplinei, relația dintre intraduction și extraduction, conexiunile dintre traductologie și alte discipline umaniste și științifice.

Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.

PARTENERI INSTITUŢIONALI

PARTENERI SUSȚINĂTORI




COPYRIGHT

Toate textele de pe acest site
sunt protejate
de dreptul de autor.
Este interzisă preluarea
şi reproducerea acestora,
chiar parţială şi cu orice mijloc, fără acordul editorului.