VOCI LITERARE FEMININE DIN DIASPORA ROMÂNO-AMERICANĂ

În partea a doua a anchetei realizate de Daciana Branea intervine Carmen Bugan, autoare română-americană de proza ştiinţifică, poezie si memorii, care predă la Gotham Writers Workshop în New York City. „Am prezentat în cărțile mele iterațiile exilului. La început, am scris despre durerea fizică, legată de cum mi-am găsit în Lacul Michigan 'noua' Mare Neagră; apoi am scris că mă săturasem să rătăcesc și voiam doar o mică bucată de pământ pe care să o numesc acasă; acum mă consider o ființă liberă, care poate aparține deopotrivă patriei lingvistice și lumii oamenilor”.

„Prin arta lor, scriitorii au abilitatea de a crea sentimente de compasiune şi înţelegere. Scriitorii au curaj. Ei atrag atenţia asupra opresiunii, totalitarismului, despotismului şi dezastrelor care se întâmplă sub ochii noştri. Scriitorii au datoria să spună adevărul”. Lucia Cherciu scrie în engleză şi română şi este autoarea a cinci cărţi de poezie. Este Poetă Laureată a regiunii Dutchess County, statul New York, şi profesoară universitară la State University of New York (SUNY) Dutchess. A fost nominalizată de trei ori la Premiul Pushcart și de două ori la Best of the Net.

„Aș milita pentru echitate socială, pentru colaborare fără frontiere în apărarea planetei, pe care lăcomia omenească o periclitează. Pentru pace, desigur. Dar nu folosind literatura. Dacă vorbim de literatură, ruga mea ar fi să scriu literatură nu militantă, ci relevantă”. Unul dintre cele mai cunoscute nume ale literaturii române contemporane, cu o excelentă reputație atât ca scriitoare, cât și ca traducătoare, Ioana Ieronim este autoarea mai multor volume de lirică, a două volume de poezie narativă și a unui volum de teatru, şi câștigătoarea Premiului „Mihai Eminescu” al Academiei Române.

„Mi-e imposibil să fiu centered într-un singur spațiu (lingvistic sau geografic). Mă simt întotdeauna ca aparținând unui spațiu in between, între două lumi. Din cauza asta, sufăr de demonul comparației, ca să zic așa. Inspirația vine din ce citesc și din ce trăiesc”. Alta Ifland a emigrat în Statele Unite în 1991. A trăit în Florida, Arizona și California, iar din 2022 a revenit în Europa. A publicat două cărți de poeme în proză, două de povestiri şi un roman. În prezent lucrează la un roman inspirat de cele două mari regine ale României, Maria și Elisabeta.

„Trăiesc şi scriu într-un spaţiu liminal, într-o tranziţie continuă, la intersecţia a două limbi şi culturi. Am depăşit etapa în care mă simţeam dezrădăcinată şi am devenit precum planta aeriană Tillandsias, care nu are nevoie de sol pentru a supravieţui”. Diana Manole a emigrat în anul 2000 în Canada. Are la activ o bogată activitate publicistică, șase colecții de poezie și două volume de teatru şi este membră în Uniunea Scriitorilor din România, UNITER, Asociaţia Canadiană de Studii de Teatru, Liga Poeţilor Canadieni şi Asociaţia Traducătorilor Literari din Canada.

„Ca scriitoare, mă simt autoexilată din limba mea, dar nu din patria mea. Vorbesc des cu familia sau prietenii din România, merg acasă în fiecare vară, mă ocup de cimitirul nostru de acolo. Dacă ar trebui să aleg o etichetă, aș alege-o pe cea de imigrantă transnațională care scrie într-o limbă străină”. Mihaela Moscaliuc lucrează ca profesor-asociat și director de program masteral la Monmouth University (New Jersey) şi este redactor pentru traduceri la revista „Plume”. A semnat trei volume de poezie și a primit două premii Glenna Luschei din partea revistei „Prairie Schooner”.

„În clipa asta, am un picior în Marsala, un picior în Edmonton și o coadă la Jilava. Nu cred că faptul că am o identitate multiculturală e vivo tra tanti mondi este o 'problemă'. E mai curând fascinant, questo esilio scelto. Mă inspiră mereu faptul că nu mă complac niciodată doar cu un singur gen literar, o limbă sau o temă”. Adriana Oniță este o tânără poetă, artistă, profesoară și cercetătoare româno-canadiană, redactor-fondator al „The Polyglot”, revistă plurilingvă de poezie și artă. Poemele sale sunt scrise într-un amestec de mai multe limbi: română, English, español, français și italiano.

„Cred că propria mea imaginație și scrisul sunt spațiul meu de apartenență cel mai autentic. Mă simt extrem de confortabil în spațiile dintre culturile de care sunt profund legată și îmi extrag bucuria și inspirația din dialogul și navigarea între acestea”. Domnica Rădulescu este o scriitoare româno-americană care a ajuns în SUA în 1983, ca refugiată politic. În prezent, ocupă catedra Edwin A. Morris de literatură comparată de la Washington and Lee University din Lexington, Virginia. A publicat trei romane foarte apreciate de critică, paisprezece cărți de non-ficțiune și două volume de teatru.

Reprezentantă a noii generații de scriitoare româno-americane, Andreea Iulia Scridon este autoarea mai multor volume de poezie și, în același timp, o foarte activă traducătoare. „Cele două limbi au funcții diferite pentru mine, care corespund experiențelor pe care le-am trăit: româna, așa cum se vorbea în casă, în copilăria mea, de către bunici și străbunici, e languroasă și împodobită eclectic, pe când engleza este o adevărată mașinărie cu puteri redutabile, în fața căreia mă simt o furnică la picioarele lui Zeus. Mi se întâmplă să încep o poezie într-o limbă și să o termin într-alta”.

Adela Sinclair este o tânără poetă, traducătoare și profesoară româno-americană. Fluentă în engleză, franceză și română, poezia este mediul ei principal de exprimare, deși nu singurul. Este redactor de poezie al revistei de literatură emergentă „Unbound Brooklyn”. Volumul său de debut, intitulat La Revedere, a apărut de curând. „A scrie pentru dreptate, pentru a vedea cum cititorii se vindecă citindu-mă, este pasiunea mea. Am avut acces la diferite platforme pentru a mă exprima în acest mod și sunt uluită de puterea de vindecare a unei astfel de literaturi”.

„Nu cred că mă descurc deloc bine trăind între lumi. Indiferent unde locuiesc, neliniștea nu mă părăsește, patria mea e în mintea mea. Nu sunt sigură că poate (sau ar trebui) să fie în altă parte. Dar sunt și avantaje ale existenței într-un spațiu intermediar. De pildă, pot să citesc în ambele limbi. Să mă re-cunosc în umbre care arată diferit”. Alina Ștefănescu locuiește în Birmingham, Alabama. Este autoarea mai multor volume de ficțiune, non-ficțiune și poezie. Lucrează ca redactor de poezie şi semnează recenzii și cronici în mai multe reviste, fiind şi co-director al PEN America, filiala Birmingham.

Deschidem ancheta realizată de Daciana Branea printr-un interviu cu Cristina A. Bejan (pseudonim: Lady Godiva), cunoscută scriitoare, profesoară și animatoare culturală româno-americană, deținătoare a mai multor premii. Cristina predă istorie și studii teatrale la Metropolitan State University din Denver și se consideră o „creativă” cu normă întreagă. Scrie piese de teatru, spoken word și conduce organizația de promovare artistică Bucharest Inside the Beltway. „Cred în literatura angajată. Sunt, în inima mea, o activistă și o războinică a justiției sociale, 'dintotdeauna' am fost”.

„Sunt o poetă care trebuie să scrie pentru a supraviețui condiției de imigrant. Pentru mine scrisul e un mecanism de supraviețuire. Nu este meseria sau profesia mea, ci mai degrabă modul meu de a-mi înțelege privilegiile și de a-mi gestiona traumele. Sunt inspirată de artă, sub toate formele, și de diferite experiențe”. Roxana Cazan este poetă și traducătoare din limba română şi predă la Universitatea din Oklahoma. A coordonat, împreună cu Domnica Rădulescu, volumul Voci în mișcare. O antologie despre și de refugiați (Voices on the Move: An Anthology by and about Refugees, Solis Press, 2020).

Adina Dabija este o scriitoare de origine română stabilită la New York, unde practică acupunctura și hipnoza: „Fac parte din acea categorie probabil enervantă de scriitori care crede că scrisul, arta în general, trebuie să aibă ethos, adică înalte standarde morale și spirituale, fără să cadă în calofilie. Îmi place să cred că multe dintre cărțile mele au în comun autoexplorarea și co-participarea cu forțele eterice la crearea unei vieți mai bogate, mai pline de sens pentru cititori”. În prezent, lucrează la patru cărți: un volum de poezie, o carte practică de auto-ajutorare, un roman şi o carte de interviuri.

„Cred că un scriitor are menirea de a fi un martor al vremurilor și a-și face vocea auzită, chiar dacă nu în mod militant explicit. Turnul de fildeș este un refugiu artificial ori o abdicare impusă. Importante, cred, sunt temele existențiale, eterne și universale. În ele se poate regăsi și realitatea momentului, iar istoria capătă mai multă gravitate”. Una dintre scriitoarele româno-americane cu cea mai prolifică, mai apreciată și mai îndelungată carieră, Carmen Firan a publicat douăzeci și opt de cărți deopotrivă în România și în Statele Unite. Din anul 2000, locuiește la New York.

Scriitoare, jurnalistă și profesoară, Felicia Mihali trăiește în Canada, la Montreal, din anul 2000. După debutul de succes cu Țara brânzei și alte două cărți în română, a publicat nouă romane în franceză și două în engleză la importante edituri din Quebec. „Apreciez enorm șansa de a fi putut experimenta mult mai mult decât dacă aș fi rămas în România. Iar faptul de a avea o dublă identitate este ca atunci când știi mai multe meserii. Nu poate să îți strice. O dublă identitate e ca o dublă calificare. Depinde cum o folosești și cum faci ca cele două jumătăți să se ajute și să se sprijine una pe alta”.

„E destul de greu să găsești forme echilibrate de adaptare, atunci când emigrezi. Forma mea de echilibru este literatura, modul meu asumat de a-mi găsi rostul în lumea asta, din ce în ce mai lipsită de rost. Nu mai contează unde locuiesc, ce adresă am pe poartă, pentru că sunt legată cu un cordon ombilical de limba în care îmi scriu cărțile”. Anca Mizumschi Simion este o autoare de limbă română stabilită în Phoenix, Arizona. A publicat o serie de volume de poezie, versurile sale fiind traduse în suedeză, engleză, spaniolă, franceză, italiană, maghiară, albaneză, cehă și chineză.

„Cred că cea mai sigură și rapidă conexiune cu cititorul se obține prin onestitate. Plec de la experiența personală ca să păstrez acea sinceritate care mă face credibilă și pe care nu o pot pune în slujba unei cauze decât dacă aceasta m-a afectat personal. Deci, în general, militez pentru adevăr. Sper ca din ceea ce scriu să reiasă adevărul în legătură cu istoria și emigrația”. Claudia Serea este una dintre cele mai publicate scriitoare româno-americane și o foarte activă traducătoare din literatura română în engleză. Este redactor-fondator al Lunii Naționale a Traducerii în SUA.

„Consider că am nu numai o dublă identitate româno-americană, ci o identitate multiplă, globală. Nu mă consider în exil, eu aveam o carieră promițătoare și în România. Mă consider o scriitoare fără granițe (writer without borders), reale sau imaginare. Pentru mine libertatea de expresie înseamnă asumarea de provocări stilistice și identitare”. Saviana Stănescu este o scriitoare româno-americană multi-premiată, care se exprimă nu doar în ambele limbi, ci și în mai multe genuri: ca autoare dramatică, scenaristă, poetă, regizoare, profesoară, jurnalistă și ARTivistă.

Revistă online editată de
Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

Promovează dialogul intercultural,
cu un interes predilect
pentru traducerea literară
ca operă de mediere.