Simpozionul național „Femei celebre ale României”, Vaslui, 8-9 martie 2024

Muzeul Județean ,,Ștefan cel Mare” Vaslui, începând din 2019, a sărbătorit femeia de 8 Martie, în simpozionul național „Femei celebre ale României”, care a ajuns în 2024 la a VI-a ediție. Evenimentul a fost organizat în format hibrid și transmis on line pe pagina de Facebook a instituției. Organizatorii simpozionului au fost reprezentanți ai Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui: prof. dr. Ramona Maria Mocanu, managerul, respectiv Anca Iuliana Iordachi și Diana Matei, muzeografe, care au coordonat cu atenție toate etapele simpozionului.
Au venit la Vaslui, sau au participat on line, un număr important de istorici și cercetători de la universități, institute, muzee și arhive din toată țara: București, Câmpulung Muscel, Buzău, Brașov, Constanța, Golești, Ipotești, Focșani, Oradea, Craiova, Arad, Bran, Iași, Ipoteşti, Vaslui. Astfel, în ziua de 8 martie erau înscrise în program 26 de comunicări, iar pe 9 martie încă 11.
Vineri, 8 martie 2024, la ora 09:30 a avut loc deschiderea oficială a manifestării cu un discurs al doamnei prof. dr. Ramona Maria Mocanu, managerul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, care a prezentat volumul al V-lea al culegerii de studii: Femei celebre ale României, editat și tipărit recent la Editura MEGA, Cluj. Lucrarea integrează studiile realizate de participanții la ediția a V-a a acestui simpozion, având prefață și primul articol scrise de subsemnata.

Ramona Maria Mocanu, managerul Muzeului „Ștefan cel Mare” din Vaslui
și moderatorii simpozionului: Anca Iordachi și Mircea Tănase



8 martie 2024, Vaslui. Participanți la simpozion și vizitatori în sala „Arta” a Muzeului „Ștefan cel Mare”,
organizată cu panouri despre femei remarcabile din istoria României

La ora 10:00 au început lucrările sesiunii de comunicări (partea I), moderator fiind col.(r) dr. Mircea Tănase, Fundația „Mareșal Alexandru Averescu”, Buzău. Subsemnata am prezentat cu emoție prima comunicare: Filantropie și drumeție - Severa Novian-Sihleanu. Am început prezentarea cu mențiunea că nu există o biografie a Severei Novian-Sihleanu, arhiva sa de la moșia din Ocina (actuala comună Adunați, județul Prahova) fiind arsă în anii instalării regimului comunist. Din câteva surse, am aflat că Severa a fost fiica lui Enache și a Anei Stati, proprietari ai moșiei Ocina, s-a căsătorit cu Radu Novian, profesor de geografie, s-au stabilit la Ocina, unde aveau un conac și au donat terenuri pe care să se construiască Biserica, Primăria şi un monument al eroilor de război, au contribuit la înzestrarea școlii comunale, care poartă numele lor. Cu o aplicație power point am arătat pagini dintr-o lucrare a lui Radu Novian și presă despre călătoria soţilor Novian, primii românii care au trecut Cercul Polar de Nord, în 1897, şi care au ajuns în insula Spitzbergen din arhipelagul Svalbard (Norvegia). Radu Novian a murit în 1903, dar Severa Novian a continuat munca filantropică. Severa Novian-Sihleanu a fost un mare globe trotter, a vizitat multe țări europene, a călătorit în Turcia, Egiptul, SUA, India, Japonia, iar la 69 de ani a făcut ocolul pământului. Despre aceste expediții și alte inițiative a scris în 1938, într-o carte de memorii: Note și desmințiri asupra amintirilor D-nei Sabina Cantacuzino.    
A luat apoi cuvântul cdor.(r) lect. univ. dr. Jănel Tănase, care și-a prezentat studentele: cap. Paula Măzgărean, cap. Diana Taivan, cap. Cosmina Ifteni, Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă” Brașov și au prezentat comunicarea Poezia zborului, Emilia Ilie.L

8 martie 2024, Vaslui. Studente de la Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă” Brașov,
prezentând comunicarea Poezia zborului, Emilia Ilie

O comunicare interesantă prin ineditul ei a susținut col.(r) dr. Mircea Tănase, Fundația „Mareșal Alexandru Averescu”, Buzău, despre Viorica Elena Huţanu – pionieră şi eroină a aviaţiei române. Cercetătorul a subliniat că Viorica Elena Huţanu (1923-2008) a fost prima însoțitoare de bord (stewardesă) calificată din România. În 1941 a zburat ca pasageră într-un avion pilotat de sora sa, Stela Huţanu, una dintre viitoarele componente ale “Escadrilei Albe”, celebra formaţiune sanitară românească din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În 1955 a susţinut examenul de însoţitoare de bord, devenind prima stewardesă calificată (cu diplomă) din România. După un curs de specializare în Belgia, a devenit instructor și șefă a personalului însoțitor de la TAROM, până în 1974, când s-a pensionat.
Marinela Loredana Barna, Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov, a prezentat frumoase și interesante documente prin aplicația power point despre Sevastia Mureșianu – un nume, trei destine. Muzeografa a menționat că în dinastia Mureșenilor, numele Sevastia Mureșianu se regăsește în trei generații diferite – fie dobândit prin căsătorie (Sevastia Nicolau, care se căsătorea în 1840 cu Iacob Mureșianu) sau primit la naștere (fiica acesteia, căsătorită Davidescu și nepoata acesteia, căsătorită Gherman). Cele trei destine, trăite de-a lungul a două secole, au prezentat similarități. Cu toate că nu au practicat nicio profesie, Sevastiile Mureșianu s-au implicat în Transilvania și, după 1918, în România, susținând diverse demersuri în plan social. 

8 martie 2024, Vaslui. Marinela Loredana Barna, Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov,
prezentând comunicarea Sevastia Mureșianu – un nume, trei destine

Sesiunea a continuat cu prezentările cercetătorilor: dr. Constantin Scurtu, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”- Filiala Constanța, Asociația Culturală „Astra Dobrogeană”, O Doamnă a Gorjului, Arethia Tătărescu, Livia Pitulan, Muzeul Municipal Câmpulung Muscel, Elena Caragiani Stoenescu – prima femeie aviator a României, dr. Irina Airinei Vasile, Universitatea București, SNSPA, Alice Barb: ,,Sunt un visător profesionist...”.
Cristina Boțoghină, dr., Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești, a menționat că în lucrarea sa, Familie și societate ca mod de viață la femeile din neamul Golescu (secolele XIX-XX), și-a propune să reconstituie drumurile a patru femei din neamul Golescu și felul în care experiențele lor au contribuit la prefacerea condiției femeii în societatea românească. Sursele referitoare la viața și activitatea acestora aflate în fondul documentar al Muzeului Golești reprezintă un material arhivistic valoros.  
Sanda Safta, dr., Muzeul Municipal Câmpulung Muscel, a evidențiat numeroase documente inedite despre Natalia Slivici, o lideră a Asociației Creștine a Femeilor, despre care nu s-a scris nicio biografie. Articolul prezintă  aspecte din activitatea Nataliei Slivici care a îndeplinit mai multe funcții:  președintă, membră a Consiliului executiv și secretară generală, membră în diferite comisii, a condus Serviciul asistenței a Comisariatului General al Refugiaților și Expulzaților din Transilvania de Nord, directoare de institut și consilier tehnic. A participat la conferințe, congrese, emisiuni radio și alte evenimentele desfășurate în țară de alte organizații. Pentru merite deosebite în folosul țării, a fost decorată de două ori.
Ala Sainenco, dr., Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, a susținut comunicarea Despre Livia Dymsza Maiorescu, pornind de la manuscrise. Cercetătoarea a evidențiat că fondul documentar Ipotești păstrează câteva documente – manuscrise, scrisori, fotografii – ale Liviei Dymsza Maiorescu, fiica lui Titu Maiorescu. Sunt documente din care se conturează personalitatea Liviei  Dymsza Maiorescu, contribuția ei la publicarea Însemnărilor zilnice ale lui Titu Maiorescu. Cercetătoarea a menționat că în aceste documente sunt invocate relaționările pe care ea le-a avut cu mediul cultural al secolului al XIX-lea, cu membrii Societății „Junimea” și, în mod special, cu Eminescu.
Consuela Elena Grecu, Muzeul Municipal Câmpulung Muscel, a prezentat cu imagini power point biografiile a Două pictorițe muscelene – Maria Proca Jinga și Dalila Ionescu Oncica. Aceste pictorițe au făcut parte dintre inițiatorii înființării cercului de pictură al orașului Câmpulung Muscel, cel care ulterior s-a transformat în Cenaclul de Artă Plastică I. D. Negulici. Numeroasele lucrări ale acestora prezintă frumusețea peisajelor muscelene, a stilului arhitectonic al caselor celor mai importante personalități câmpulungene,  portul popular muscelean, precum și flori, portrete, dar și peisaje marine și din alte zone frumoase ale României.    
Riria și Eminescu, de la realitate la ficțiune a fost studiul susținut de Lucia Țurcanu, dr., cercet. șt. II, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”. Cercetătoarea a vorbit despre scriitoarea Riria (1862-1961), sau Coralia Xenopol, soția istoricului A.D. Xenopol – pornind de la un manuscris din fondurile Memorialului Ipotești – un poem în franceză, dedicat Ririei și semnat A.D. Xenopol. Cercetătoarea urmărește în primul rând relația – în viață și în literatură – pe care Riria a avut-o cu Mihai Eminescu. Aceste lucrări (îndeosebi dialogul dramatic) sunt studiate din perspectiva întâietății lor: (1) Riria este printre primii scriitori români care practică proza rimată și ritmată, (2) drama Ultima rază din Viața lui Eminescu este una dintre primele lucrări din istoria literaturii române în care Mihai Eminescu apare ca personaj.
O comunicare foarte sensibilă și literară a susținut Iulian Călin, Consiliul Local al Municipiului Constanța: Cella Serghi – Prima mea dragoste: marea! Autorul a prezentat viața și activitatea uneia dintre cele mai reprezentative personalități a literaturii românești interbelice, Cella Serghi, care s-a născut la Constanța.
Între orele 14:00-16:00 a fost pauza de masă, apoi organizatorii au oferit participanților un concert susținut de Teodora Panainte și taraful „Moldovioara”.

8 martie 2024, Vaslui. Concertul susținut de Teodora Panainte și taraful „Moldovioara”

La ora 17:00, s-au reluat lucrările sesiunii de comunicări (partea a II-a), moderator fiind dr. Mircea Tănase. 
O  comunicare foarte frumos prezentată a susținut Maria Besciu, dr., Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București: Prima femeie medic legist din lume – Maria Ropală Cicherschi. Maria Besciu a început cu o poezie, apoi a arătat o lucrare literară, pentru copii, Universul este șic, pe care a publicat-o recent. Apoi a vorbit despre apariția primelor femei cu diplome universitare în România la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, statistica anului 1900 menționând: 1224 de bărbați medici, 20 de medici femei, 10 absolvente la București, 6 cu diplome la Iași și 4 la Paris. Autoarea a enumerat câteva informații importante din biografia Mariei Ropală Cicherschi, prima femeie medic legist din lume.
Emilia Atanasiu, Muzeul Vrancei, a prezentat documente referitoare la contribuția Alexandrinei Cantacuzino, ca președintă a Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române, la construirea Mausoleului Eroilor Neamului de la Mărășești. Autoarea a subliniat că doar eforturile constante și implicarea personală a Alexandrinei Cantacuzino, a membrelor societății, au făcut posibilă ridicarea acestui edificiu de comemorare a eroilor neamului din timpul Primului Război Mondial.
Au continuat prezentările dr. Nicoleta Constantin, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” București, Zoe (Dumitrescu-Bușulenga)-printre oameni și sfinți, dr. Mihai Nicolae, Institutul „Frații Golescu” pentru relațiile cu românii din străinătate, București, Principesa Teodora Basarab a Valahiei (Sfânta Teofana), Maria Vieru-Ișaev, Republica Moldova, Maria Pelivan-Gogu, o olteancă în slujba Basarabiei româneşti, Rodica Nițu, Muzeul Municipal Câmpulung Muscel, Maria Virginia Andreescu-Haret, prima femeie architect din România.
Prima zi a simpozionului s-a încheiat la ora 20:00, participanții fiind invitați la cină, la Motel „La Livadă”.

Sâmbătă, 9 martie 2024, la ora 09:30, au început lucrările simpozionului (partea a III-a), moderator fiind dr. Mircea Tănase.
Au susținut comunicări cpt. (rez.) Dorina Topală, Iași, Maria Burada prima româncă traducătoare din Moldova. Viața și activitatea (Maria Burada, 15 aprilie 1812 – 11 februarie 1886, este recunoscută ca fiind prima femeie româncă  din Moldova care traduce piese de teatru), Anicuța Ciobotaru, Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, Veturia Goga – „istorie într-o viață sau o viață în istorie” (despre activitatea artistică și personalitatea Veturiei Goga, soția poetului și omului politic Octavian Goga, personaj controversat, parte a elitei românești din perioada interbelică), iar Bianca Luminița Micu, Muzeul „Casa Mureșenilor”, Brașov, a vorbit despre destinul artistic al Elenei Mureșianu (n. Popovici, 1862-1924), considerată prima pictoriță româncă profesionistă din Transilvania, datorită studiilor pe care le-a făcut la Școala de Arte și Meserii de pe lângă Muzeul austriac de artă din Viena.      
Au fost cercetători care nu s-au putut deplasa la Vaslui și au prezentat on line comunicările lor, din păcate, semnalul slab făcând unele comunicări de neînțeles. Astfel, au prezentat on line sau printr-o înregistrare: dr. Cristina Liana Pușcaș, Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, Eroine în Gulagul românesc. Experiența carcerală a bihorencelor în timpul regimului comunist, dr. Felicia Aneta Oarcea, Complexul Muzeal Arad, O doamnă a Marii Uniri: Elena Goldiș (1882-1963). Repere biografice, dr. Lavinia Dumitrașcu, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Din activitatea mișcării feministe din Dobrogea, dr. Sînziana Ionescu, Institutul Oncologic București „Prof. dr. Al. Trestioreanu”, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, Profesor doctor Veronika Petrovici (1934-2023), o călătorie din Tatulești, România, către Koln, Germania, pe aripile chirurgiei plastice și reconstructive, Elena Cojuhari, Biblioteca Națională a României, Aglae Pruteanu – o mare actriță pe scena Teatrului Național din Iași, dr. Cristina Gudin, Facultatea de Istorie, Universitatea din București, Constanța Duncă-Șchianu și feminismul românesc în epoca modernă, Nicoleta Petcu, Marilena Rusmănică, Muzeul Național Bran, Regina Maria a României, pictorița Elena Popea și Branul îndrăgit, dr. Ina Chirilă, Arhivele Naționale Iași, Din viața și activitatea pictoriței Florica Steriade.
Au fost și situații în care expozanții nu au reușit să acceseze platforma zoom, precum dr. Mihaela Bacali, Universitatea București, care pregătise studiul Anna Roth Cobilovici. O viață închinată Frumosului și ar fi dorit să prezente ultima carte pe care a editat-o: Mărgărita Miller-Verghy, Lettres à Marinette. Scrisori către Marinette, ediție bilingvă, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2023.
În final, și-au prezentat comunicările muzeografii-gazde Loredana Guțu – Aurora Gruescu-prima femeie silvicultor și Marian Antoniu – Olga Greceanu și expresia specificului național în lucrarea „Ștefan cel Mare”, iar Anca Iordachi a citit lucrarea preotului Constantin Mănescu:  Femeile celebre ale familiei Brătianu.
La închiderea simpozionului, directoarea muzeului gazdă, dr. Ramona Maria Mocanu a mulțumit tuturor celor implicați în organizarea simpozionului, participanților pentru comunicările prezentate și a promis continuarea acestui simpozion dedicat femeilor de valoare și în anul următor, de 8 martie.

8 martie 2024, Vaslui. Participanți la simpozionul „Femei celebre ale României”
la statuia lui Ștefan cel Mare din centrul orașului Vaslui