În căutarea tărâmului promis. Italienii din România

Volumul În căutarea tărâmului promis. Italienii din România, coordonat de Bokor Zsuzsa, a apărut, în condiții grafice deosebite, în 2017, în Colecția Minorități (coordonată de Bokor Zsuzsa și Horváth István) a Editurii Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale (ISPMN) din Cluj-Napoca.
După cum scrie Bokor Zsuzsa în Cuvânt-înainte, volumul „s-a născut în cadrul unui proiect ISPMN intitulat Monografia minorităților din România. Proiectul a avut ca scop elaborarea unor descrieri a situației minorităților etnice din România, actualizarea unor studii tematice (istoria, demografia minorității) și realizarea unor sinteze ale lucrărilor științifice deja existente, respectiv elaborarea de noi studii tematice (formele de păstrare a tradițiilor populare, noile diaspore)” (p. 6).
Volumul propriu-zis este precedat de un Cuvânt-înainte (pp. 6-7), semnat de Bokor Zsuzsa, coordonatorul volumului, și de un capitol de Considerații introductive (pp. 8-12), semnat de Ion Cârja, conferențiar universitar la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai, lectorul științific al volumului, și urmat de rezumatele studiilor care compun volumul (pp. 378-380) și de prezentările autorilor studiilor (pp. 381-383).
Așa cum afirmă Bokor Zsuzsa (cfr. pp. 6-7) și Ion Cârja (cfr. pp. 9-11), coordonatorul și autorii volumului au parcurs istoria și prezentul comunității italiene din România astfel: primul studiu este un capitol istoric bine conturat al comunității italiene din România, următoarele trei studii se referă la prezentul comunității italiene din perspectiva etnologilor și antropologilor care au lucrat pe teren în Oltenia, Banat și Dobrogea, al cincilea studiu este dedicat dialectului friulan, unul dintre dialectele cele mai vorbite de comunitățile italiene sosite în România, iar ultimele două studii ne arată nu numai prezentul italienilor în România, ci și viitorul aceste comunități în țara noastră.
Volumul se deschide cu studiul Italienii din spațiul românesc în secolele XIX și XX. Istorie, demografie, societate (pp. 13-245) semnat de Alina Dorojan, absolventă a Universității din București și doctor al Universității Roma Tre. Folosind informații inedite din arhivele românești și străine și o bogată literatură de specialitate, „Alina Dorojan reconstituie trasee ale migrației italienilor spre spațiul românesc și constituirea lor în comunități stabile pe durata secolului al XIX-lea și până la sfârșitul Primului Război Mondial, evoluția istorică a comunității italiene din România perioadei interbelice și din anii regimului comunist, parcursul demografic al acestei comunități în secolele XIX-XX” (p. 8).
Dintre italienii care s-au afirmat ca deschizători de drum în țara noastră, Alina Dorojan îi amintește, printre alții, pe Gian Luigi Frollo, fondator al catedrei de istorie a literaturilor neolatine, din care s-au desprins ulterior cele de franceză, italiană și altele, dar și autorul primei lucrări dedicate studiului limbii și literaturii italiene în spațiul românesc, și pe Luigi Cazzavillan, fondatorul presei moderne românești.
Pentru cei interesați de istoria Comunității italiene din Craiova, reținem subcapitolul II.3.6.1. Comunitatea italienilor din Craiova și satele învecinate (pp. 149-153) din studiul Alinei Dorojan.
Următorul studiu, Comunitatea italiană din Greci (județul Tulcea) (pp. 246-265), semnat de conferențiar universitar Narcisa Știucă, de la Facultatea de Litere a Universității din București, oferă o panoramă sugestivă asupra comunității italiene din satul Greci, județul Tulcea. Lucrarea se bazează pe cercetările de teren efectuate de autoare între anii 2001 și 2003, ocazie cu care a identificat în localitatea Greci un grup de italieni care trăiesc alături de români din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea.
Gabriel Cătălin Stoian, muzeograf și doctorand la Facultatea de Litere a Universității din București,semnează studiul La povești cu și despre italienii din Țara Hațegului (pp. 266-292). Studiul valorifică rezultatele cercetărilor de teren efectuate de autor în perioada 2008-2011, care au avut ca temă identitatea italienilor din Țara Hațegului.
Studiul semnat de Ionela Carmen Banța, conferențiar universitar la Facultatea de Litere a Universității din Craiova, Italienii din Oltenia. Identitate – diferențe – alteritate (pp. 293-311), conturează, pornind de la o abordare socio-istorică a minorităților entice din Oltenia, un profil etnic distinctiv al comunității italiene din această zonă.
Studiul semnat de Elena Pîrvu, profesor universitar la Facultatea de Litere a Universității din Craiova, Friulana. Prezentare generală (pp. 312-319) este o prezentare succintă a limbii friulane. Prezența acestui studiu în volum se datorează faptului că 80% dintre miile de italieni care au emigrat în România de la jumătatea secolului al XIX-lea până în pragul celui de al doilea Război Mondial provin din Friuli (cfr. p. 312).
Antonio Ricci, specialist în studii despre fluxurile migratorii internaționale și cele din Europa Centrală și de Est, redactor al anuarului imigrației în Italia Dossier Statistico Immigrazione, semnează studiul Minoritatea etnică italiană din România în timp de criză (pp. 320-350), care completează “itinerariile care au fost deja inițiate pentru redresarea memoriei istorice, prin reconstrucția generală a contextului istoric și prin încorporarea minorității italiene din România și a situației acesteia în timpul conjuncturii actuale de criză economică, mergând spre o analiză exploratorie a datelor colectate din recensământul românesc al anului 2011 și cu sprijinul unei bibliografii istorice bogate” (p. 380).
Volumul În căutarea tărâmului promis. Italienii din România se încheie cu studiul Italienii – o prezență constantă în țesutul social și economic românesc (pp. 351-377), semnat de Sabin Drăgulin, profesor universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității “Petre Andrei” din Iași. Acest studiu trasează principalele caracteristici ale fenomenului migrației italienilor din România în perioada postdecembristă.
Observăm, așa cum avertizează și Bokor Zsuzsa în Cuvânt-înainte, că volumul În căutarea tărâmului promis. Italienii din România nu și-a propus să fie o sinteză exhaustive, nici să prezinte comunitatea italienilor din România ca o comunitate omogenă, dar “reușește însă să dea cititorilor noi informații despre acei ceilalți care trăiesc printre noi. Ceilalți, despre care nu știm aproape nimic” (p. 7).



Monica Iovănescu
(nr. 3, martie 2019, anul IX)