Arnaldo Spallacci, „Maschi”: probleme de gen şi identitate masculină

Cartea Maschi a lui Arnaldo Spallacci a apărut cu puţin timp în urmă, în vara acestui an, la Editura Il Mulino din Bologna. Titlul volumului are un impact puternic asupra cititorului, prin utilizarea directă şi simplă a substantivului bărbaţi (traducerea din italiană a cuvântului maschi). Lucrarea, având 198 de pagini, debutează cu o introducere şi este structurată în două părţi.
           
Probleme de gen şi identitate masculină

Partea întâi, Probleme de gen şi identitate masculină, cuprinde cinci capitole.
Capitolul I tratează conceptul de gen şi evoluţia studiilor asupra genurilor/sexelor începând din anii ’60 până în prezent, analiza relaţiilor dintre feminism şi studiile asupra genurilor/sexelor, originea şi dezvoltarea studiilor asupra bărbaţilor.
Capitolul al II-lea abordează bărbatul între „mit” şi „realitate”. De asemenea, cuprinde prezentarea a cinci paradigme ale genului masculin: biologică, identitară, normativă, structurală, performativă. În acest capitol apare conceptul de „hegemonie masculină” şi tema costurilor (consecinţelor) masculinităţii, ca o caracteristică organică a experienţei masculine.
Capitolul al III-lea, intitulat Patriarhatul. abordează evoluţia şi declinul patriarhatului în societatea modernă, analiza legăturilor dintre sexualitatea masculină şi exercitarea puterii.
Capitolul al IV-lea este dedicat ipostazei de „tată”, un element crucial în transformarea profundă a masculinităţii, cu noile roluri ale mamei şi ale tatălui în cadrul familiei, alături de problema împărţirii sarcinilor în familie.
Capitolul al V-lea se concentrează asupra violenţei sexuale şi domestice. Întâlnim analiza cauzelor violenţei bărbaţilor asupra femeilor, dar şi a cauzelor violenţei bărbaţilor şi femeilor asupra bărbaţilor. 
           
Bărbatul în mai multe dimensiuni

Partea a doua, Bărbatul în mai multe dimensiuni, cuprinde şase capitole.
Capitolele al VI-lea şi al VII-lea sunt dedicate crizei şi transformării bărbaţilor. În aceste capitole sunt analizate cauzele crizei bărbatului, modul în care se manifestă, reprezentările în literatură şi mass-media. Un accent deosebit se pune asupra riscurilor legate de viaţa de zi cu zi a bărbaţilor (sănătate, sinucidere, criminalitate). Sunt prezentate modele noi, de masculinităţi alternative, identităţile multiple ale bărbatului de astăzi, dar şi iniţiativele de sprijin şi servicii pentru bărbaţi implementate în unele ţări precum: SUA, Suedia, Germania, Canada-Quebec.
Ultimele două capitole tratează mai mult reacţia colectivă a bărbaţilor decât reacţia individuală cu privire la criza bărbaţilor, la transformarea societăţii şi la noua condiţie şi atitudine a femeii. Toate acestea reprezintă „politica masculinităţii” şi se referă la mişcările bărbaţilor care au început în SUA încă din anii ’60 şi s-au extins şi în alte ţări europene: mişcări rasiale şi religioase, mişcările pentru drepturile taţilor, mişcările profeministe, mişcările pentru emanciparea bărbaţilor, mişcările pentru emanciparea homosexualilor. 
 

Interpretări şi concluzii

Cartea are ca scop reconstrucţia „experienţei de sex masculin” în ultimii cincizeci de ani, ilustrând condiţia bărbatului şi reprezentarea sa în ţările occidentale (în special în SUA, dar şi în unele ţări europene). Sunt prezentate atât cercetările teoretice asupra condiţiei bărbatului, cât şi condiţia socială actuală a bărbatului.
Interpretarea-cheie întâlnită în această lucrare este cea a „bărbatului în schimbare”. Sursele statistice sunt preluate parţial de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, şi parţial de la Birourile de Statistică din diferite ţări. Volumul are o bibliografie impresionantă şi cuprinde lucrări de referinţă care au abordat problema genului masculin din secolul trecut până în prezent.
În mod cert, cartea sociologului Arnaldo Spallacci îndepărtează tăcerea aşezată asupra problematicii masculinităţii şi furnizează o actualizare a imaginii bărbatului din zilele noastre. Este o imagine tot mai lichidă, determinată de impunerea curentului feminist al ultimelor generaţii, o imagine care se suprapune cu tipuri masculine hibride, foarte diferite de cele ale anilor ’60.
Ipostazele de cowboy, soldat, domn, erou, băiatul pregătit să se căsătorească sunt înlocuite acum cu cele ale bărbatului nesigur, narcisist, tată conştient, tânăr sensibil, metrosexual, asemănător femeii sau cel atras de modelul feminin. În acest sens, revistele de ajutor pentru bărbaţi nu sunt considerate o manifestare exasperată de narcisism, ci răspund mai ales dorinţei de îngrijire a corpului masculin, tot mai mult ameninţat.

Partea inovativă a lucrării este cu siguranţă cea care prezintă noile politici ale masculinităţii. Grupurile care au dezvoltat practici de viaţă şi propuneri alternative politice interesante sunt: grupul pentru drepturile taţilor, al bărbaţilor casnici, al mitopoeţilor legaţi de şcoala junghiană, al celor îngrijoraţi de aşa-numita feminizare, „profeminiştii”, care sunt tot timpul lângă femei, grupul celor care susţin rolul „natural” al bărbatului şi al femeii, mişcarea gay.
Printre dezavantajele fiinţelor de sex masculin, au fost subliniate: durata mai scurtă de viaţă, sănătatea precară, pericolele bolilor psihice, legislaţia nefavorabilă. Care este motto-ul comun al bărbaţilor? „It’s ok to cry”.
Ceea ce impresionează la această lucrare este modalitatea de abordare a condiţiei genului masculin. Este o abordare echilibrată, deoarece lucrarea nu este gândită şi realizată în favoarea bărbaţilor, dar nici în dezavantajul acestora, aşa cum sunt majoritatea lucrărilor care tratează problema genurilor.
Consider volumul ca fiind binevenit în peisajul publicistic din domeniul socio-psiho-pedagogic, el fiind deosebit de utilă atât pentru specialişti, cadre didactice, studenţi, cât şi pentru cei ce sunt interesaţi de problema de gen şi identitate masculină. Aşadar, recomand traducerea în limba română, deoarece lectura cărţii ar constitui şi pentru publicul din ţara noastră un prilej de reflecţie consistentă asupra dinamicii identităţii genului masculin, asupra implicaţiilor multiple pe care le are această dinamică asupra întregii societăţi actuale.


Conf. univ. dr. Daniel Mara
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
(nr. 12, decembrie 2012, anul II)