Semnalări. Numărul 3 din „Euroregionalia”, revistă publicată de Muzeul de Artă din Timişoara

La sfârşitul anului 2017, Muzeul de Artă din Timişoara a încheiat redactarea celui de-al treilea număr din „Euroregionalia. Revistă de studii interdisciplinare”, în care sunt publicate o parte dintre activităţile muzeului şi cercetările erudiţilor artei. Muzeul de Artă a publicat revista în cooperare cu Centrul de Studii Avansate în Istorie al Universităţii de Vest din Timişoara şi cu Institutul de Studii Bănăţene al Academiei Române, Timişoara, sprijinul financiar venind din partea Consiliului Judeţean Timiş, instituţia care patronează Muzeul de Artă din Timişoara.
Consiliul ştiinţific al revistei se compune din câţiva eminenţi cercetători, profesori universitari şi academicieni: Adrian Cioroianu, Dana Constantin, Carol David, Ruxandra Demetrescu, Lucian Nastasă-Kovács, Miodrag Milin, Bogdan Murgescu, Victor Neumann, Dieter Penteliuc-Cotoşman, Ljubodrag Ristić, Mihai Spăriosu, Răzvan Theodorescu. Comitetul de redactare al revistei este format din dr. Iuliana Galeş şi dr. Andreea Petcu (muzeograf la Muzeul de Artă din Timişoara). Design-ul copertelor este asigurat de conf. dr. univ. Dieter Penteliuc-Cotoşman.

Revista are 216 pagini, în cuprins regăsindu-se articolul de deschidere al prof. univ. dr. Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă, Timişoara 2021: o viitoare capitală europeană a culturii, apoi capitolele Istoria artei versus Arta istoriei (conţine şase articole-cercetări), Arta istoriei versus Istoria artei (conţine patru articole-cercetări) şi Cronici (un grupaj de scurte prezentări realizate de prof. V. Neumann despre artă şi câteva din activităţile expoziţionale ce au avut loc la Muzeul de Artă în anul 2017).

În articolul de deschidere al revistei, Timişoara 2021: o viitoare capitală europeană a culturii, prof. Neumann prezintă etapele prin care a trecut Timişoara în drumul său spre a fi recomandată, pentru 2021, Capitală Culturală Europeană. În introducerea articolului, distinsul profesor explică conceptul cu care municipiul Timişoara s-a prezentat şi a acces la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021, „Shine Your Light-Light up your city!” („Luminează orașul prin tine!”), conceptul făcând trimitere la epoca modernă a municipiului nostru, la timpul în care, practic, Banatul şi Timişoara au renăscut odată cu preluarea administraţiei lor de către Imperiul Austriac. În acea perioadă, imediat după anul 1716, dar mai ales după pacea de la Passarowitz din iulie 1718, Banatul şi Timişoara au intrat în Secolul Luminilor şi au învăţat să propage toleranţa şi spiritul fraternal. Pe parcursul a cinci subtitluri, în articol se scrie despre Oraşele României într-o primă competiţie autentică, Realităţi social-culturale moştenite, Momentele critice, Juriul internaţional, Redeşteptarea şi reinventarea Timişoarei.

Primul articol al capitolului întâi din revistă este semnat de prof. univ. dr. Constantin Prut, Introducere în arta modernă balcanică, în care se încearcă depăşirea numelui de „butoiul cu pulbere al Europei” pentru zona cunoscută sub numele de Peninsula Balcanică şi redeşteptarea şi reinventarea ei, această zonă fiind considerată în trecutul îndepărtat, potrivit cercetătoarei lituaniene Marija Gimbutas, una paşnică, matriarhală, în care bărbaţii şi femeile „activau în mod egal întru binele comun”.

Dr. Emma Korsos prezintă în paginile revistei Referinţe filosofico-mitologice la William Blake şi John Milton, cei doi cărturari care au trăit în secole diferite, întâlnindu-se în literatură şi artă, poemul epic „Paradisul pierdut”, scris de John Milton în secolul al XVII-lea, reprezentând subiect de inspiraţie pentru William Blake care a realizat ilustraţii (gravuri) din versurile lui Milton, în secolul al XIX-lea. Cu un profesionalism desăvârşit, dr. Emma Korsos scrie în articolul domniei sale despre Naşterea Paradisului Pierdut, Paralele William Blake-John Milton. Referinţe filosofico-mitologice. Cazul John Milton, Cazul William Blake, Simbolistica gravurii lui William Blake pentru Paradisul Pierdut, Index terminologic, Concluzii pentru ipoteza unei psihogeneze a Paradisului Pierdut.

Dr. Andreea Petcu prezintă în articolul din paginile revistei, Elemente ludice în creaţia artistei Şerbana Dragotescu, o cercetare în care autoarea arată că, indiferent de epocile istoriei, vocaţia de om care se joacă a reuşit să învingă vitregiile timpului, artistul ridicându-se semeţ peste acestea, biruindu-le.

Dr. Filip Petcu, restaurator la Muzeul de Artă din Timişoara, prezintă un articol, Lectura simbolică: metodă de recuperare a semnificaţiei unei picturi pe suport de cupru, în care scrie despre cum a restaurat o pictură realizată în tehnica uleiului pe suport de cupru, lucrare intitulată „Fecioara Maria a Buneivestiri”, creaţie artistică dintr-o colecţie privată europeană.

În articolul semnat de conf. univ. dr. Mihaela Vlăsceanu, Artă şi ideologie în Banatul secolului al XIX-lea, sunt redate aspecte din arta bănăţeană a secolului al XIX-lea, o perioadă deschisă europenizării în toate domeniile. În Banat, acest secol al XIX-lea aduce din punct de vedere ideologic şi formal conflictul dintre tradiţionalism şi modernism, fenomenul fiind favorizat de evenimentele politice ale vremii, evenimente ce au adus, pe rând, în prim plan, naţiuni europene cu interese în spaţiul bănăţean. Potrivit autoarei articolului, în secolul al XIX-lea, noua burghezie cosmopolită, formată ca urmare a dezvoltării economice şi politice, „este cea care participă activ la modelarea identitară a zonei”.

Drd. Adrian Szakacs publică în paginile 136-165 ale  revistei un articol intitulat Eugenia şi medicina-socială din perspectivele presei bănăţene interbelice. În articol sunt evidenţiate preocupările unor intelectuali din anii interbelici pentru eugenie, această ştiinţă luând avânt în Europa, între cele două războaie mondiale. Autorul articolului utilizează ca sursă de documentare Revista Institutului Social Banat-Crişana, aici manifestându-se unele preocupări de medicină socială şi de antropologie, în cadrul revistei existând o secţiune dedicată medicinei sociale.

Din primul număr al amintitei reviste a Institutului Social Banat-Crişana, drd. Adrian Szakacs se opreşte asupra unui articol semnat de Gheorghe Atanasiu, autorul său căutând soluţii pentru a îmbunătăţi viaţa copiilor şi tinerilor cu deficienţe. Din numărul 13 al revistei Institutului Social Banat-Crişana, număr apărut în anul 1935, autorul articolului dat spre publicare în „Euroregionalia” se opreşte asupra unei opinii exprimate de episcopul Lugojului, Alexandru Nicolescu, preotul condamnând avortul sub toate formele lui, despre cel eugenic arătând că „este la fel de greşit”. Afirmaţiile sale, preotul şi le susţine citând din medical italian Mingazzini, un argument în plus pentru afirmaţiile lui Nicolescu împotriva avortului fiind o rezoluţie a congresului medical de la Firenze, din octombrie 1932, congres în care apărea exprimată dorinţa ca „medicii catolici să explice profanilor că ameliorarea morală şi fizică a omenirii nu se poate obţine cu grăbitele şi nejustificatele aplicări ale geneticei la rasa omenească şi nici cu propaganda normelor eugenice cari sunt în contrazicere cu legile divine şi contrare demnităţii umane, ci cu normele morale pe cari Biserica Catolică le propune de veacuri,…”.

În revistă se regăsesc şi articolele semnate de dr. Andra Adina Maria Ciocoiu (Studii privind cinetica în sculptura contemporană), dr. Diana Serghiuţă (Memoria sau despre tranziţia de la real la ireal), dr. Iuliana Galeş (Plurilingvism şi diversitate culturală) şi David Borchin (Uniformitate vs. diversitate: evreii Banatului în timpul celui de-al doilea război).

Numărul trei al revistei „Euroregionalia” se încheie cu articolele semnate de prof. univ. dr. Victor Neumann, grupate în capitolul Cronici: Liana Saxone-Horodi: istorie, artă şi cunoaştere, articol în care profesorul Neumann apreciază creaţia artistei de vocaţie Liana Saxone-Horodi, despre care scrie că „stăpâneşte limbajul artei abstracte, compoziţiile ei făcând trimitere nu de puţine ori la întâlnirile mistice, la miturile fondatoare iudeo-creştine, la transcenderea localului şi naţionalului, la recunoaşterea multiculturalităţii şi, dincolo de neajunsurile ori suferinţele personale, la armonia interculturală”; Virgilius Moldovan: neobarocul central european, sculptorul Virgilius Moldovan având deschisă o expoziţie în Muzeul de Artă din Timişoara, chiar în vara anului 2017, în cadrul celei de-a doua ediţii a proiectului de artă contemporană „Baroque||Urban”, sculptor român pe care profesorul Neumann îl consideră „strâns legat de universul social şi cultural al Europei Centrale”; Viorel Toma: simbolistica structurilor repetitive, articol în care Victor Neumann scrie despre pictorul Viorel Toma că „atrage atenţia prin constanţa căutărilor şi bucuria descoperirii sensurilor ascunse ale lucrurilor şi ale oamenilor între lucruri”;  Ingo Glass la Muzeul de Artă Timişoara, articol în care profesorul Neumann apreciază creaţia sculptorului român Ingo Glass şi scrie despre ea că „a atras atenţia încă din anii ´70 ai secolului trecut prin relaţia dintre imaginar şi raţional, dintre artă şi ştiinţă, dintre local şi universal”. Pictorul Viorel Toma şi sculptorul Ingo Glass au avut deschise, anul trecut, expoziţii la Muzeul de Artă din Timişoara.
Întregul conţinut al celui de-al treilea număr al revistei „Euroregionalia” aduce în atenţia cititorului articole interesante prin conţinutul lor, autorii dând dovadă de mult profesionalism în redactarea materialelor cercetate.

Foto: Andreea Foanene

Cornel Seracin
(nr. 2, februarie 2018, anul VIII)