Elena Pîrvu în amintirea lingvistului Luca Serianni: „Într-un anumit fel, și eu i-am fost elevă”

Pe 21 iulie 2022, în urma unui tragic accident, s-a stins din viaţă prof. Luca Serianni (1947-2022), lingvist, filolog și academician, nume de referință și far călăuzitor pentru italieniștii din întreaga lume, cu ale cărui lucrări s-au format ultimele generații de cercetători şi specialişti în istoria limbii italiene și lingvistică italiană.
Luca Serianni a fost profesor la Universitatea din Roma - La Sapienza (1980-2017), membru al Accademia della Crusca și al Accademia dei Lincei, precum și vicepreședintele Societății Dante Alighieri. A condus revistele „Studi linguistici italiani” și „Studi di lessicografia italiana”. Este autorul unei foarte apreciate gramatici a limbii italiene. Dintre cărțile sale amintim: La lingua poetica italiana. Grammatica e testi, Scritti sui banchi. L’italiano a scuola tra alunni e insegnanti; Manuale di linguistica italiana. Storia, attualità, grammatica; Italiano in prosa, L’ora di Italiano. Împreună cu Maurizio Trifone, a îngrijit dicționarul Devoto-Oli. Vocabolario della lingua italiana.
Doamna prof. Elena Pîrvu de la Universitatea din Craiova, care l-a cunoscut îndeaproape și i-a tradus Gramatica italiană, publicată în 2004 la editura Echinox, aduce un omagiu memoriei ilustrului Profesor.

Gândindu-mă, în ultimele trei săptămâni, la ceea ce scriu acum, pentru a răspunde solicitării redacției revistei „Orizzonti culturali italo-romeni / Orizonturi culturale italo-române”, de a scrie câteva rânduri în memoria regretatului profesor Luca Serianni, mi-am dat seama că, într-un anumit fel, și eu i-am fost elevă.
L-am cunoscut pe prof. Serianni acum 29 de ani, spre sfârșitul lui mai 1993, într-o după-amiază, dacă nu greșesc, de vineri. În barul Universității „La Sapienza” din Roma avea loc prezentarea primului volum al Storia della lingua italiana coordonat de profesorul Luca Serianni și de profesorul Pietro Trifone. Am participat la prezentare la cererea profesorului Marian Papahagi (1948-1999), fost coleg al profesorului Luca Serianni: eram doctorandă a profesorului Papahagi și eram la Roma de circa trei săptămâni, la Departamentul de Limbi Romanice al Facultății de Litere și Filosofie al Universității „La Sapienza”, în cadrul unei burse TEMPUS de doctorat de 3 luni, coordonată, pentru partea română, de prof. Papahagi.
Știam că Luca Serianni era profesor la Universitatea „La Sapienza”, cumpărasem deja volumul său (publicat cu colaborarea lui Alberto Castelvecchi) Grammatica italiana. Italiano comune e lingua letteraria (Torino, UTET, 1989). În după-amiaza aceea trebuia să-l întâlnesc pe prof. Serianni pentru un motiv foarte important: prof. Papahagi, în cadrul unui mare proiect pe care îl gândise, dorea ca Grammatica italiana să fie traducă în română și voia să o traduc eu. Prof. Serianni își dăduse acordul pentru traducere, dar cu o condiție: mai întâi voia să „vorbească” cu traducătorul, pentru a vedea în ce măsură cunoaște sistemul gramatical italian.
Imediat ce am intrat în bar, prof. Papahagi, împreună cu mine și o colegă de doctorat, acum și ea o foarte apreciată conf. dr. de literatură italiană, prof. Serianni a ridicat mâna pentru a-i semnala profesorului Papahagi că ne văzuse și s-a îndreptat spre noi. Atunci mi-am dat seama că deja îl întâlnisem de trei sau patru ori pe prof. Serianni, întrebându-mă de fiecare dată cum putea un om atât de slab să ducă o geantă atât de mare, pentru că nu lăsa să se vadă niciun semn de oboseală.
Când prof. Serianni a ajuns la noi, prezentându-mă, prof. Papahagi a spus: „Ea îți va traduce Grammatica.” Răspunsul profesorului Serianni a sosit imediat: „Vom vedea, miercuri, după examen!”, și a adăugat: „Domnișoară, ne vedem miercuri, la 12.00, la sala...”. Prin urmare, aveam patru zile la dispoziție pentru a studia Grammatica profesorului, pentru a controla ceea ce, eventual, nu înțelesesem, pentru a anticipa întrebări, răspunsuri... și mi-era teamă că nu voi promova examenul, pentru că prof. Papahagi îmi spusese că prof. Serianni deja refuzase un traducător.
Am susținut examenul cu prof. Serianni, prof. Ignazio Baldelli și o cercetătoare al cărui nume, îmi pare rău, dar nu mi-l amintesc, uimită de faptul că era vorba de un examen în adevăratul sens al cuvântului. Un examen care a durat mai bine de două ore și jumătate. Un examen care s-a desfășurat ca un dialog între colegi, chiar dacă întrebările au fost puse doar de prof. Serianni. Un examen în care, de multe ori, a apărut formula: „în italiană, în acest caz, avem situația aceasta..., îmi puteți explica cum e în română?”. Când profesorul a spus: „Am terminat!”, fără să pot citi pe chipul său dacă era mulțumit sau nu, am reușit doar să întreb: „Prin urmare?”. Și, atunci, el mi-a cerut caietul pe care, în timpul examenului, îmi notasem atâtea detalii, mi-a scris adresa sa de acasă și a adăugat, schițând un surâs: „Nu trebuie să corespondăm pentru traducere?”. Câteva minute mai târziu, în biblioteca facultății, unde îmi lăsasem totul, pașaport, bani, fotocopii..., profesorului Papahagi și colegelor am reușit să le spun doar: „Mi-a dat adresa sa de acasă, pentru că... trebuie să corespondăm pentru traducere.”.
În perioada romană din 1993 l-am mai întâlnit pe prof. Serianni de încă trei ori, pentru că nu reușisem să găsesc cele trei volume ale lucrării Grammatica italiana de Moretti-Orvieto și, prin urmare, m-am dus să-i cer ajutorul, dat fiind că cele trei volume figurau în bibliografia Gramaticii sale. Mi le-a adus în geanta sa atât de mare..., plină ochi de cărți.

Prof Elena Pîrvu şi prof. Luca Serianni la Simpozionul Societății Dante Alighieri, Torino, 2011

Pentru traducerea Gramaticii sale, care a apărut în anul 2004 la Editura Echinox din Cluj-Napoca, așa cum dorise prof. Papahagi, prof. Serianni mi-a oferit o grămadă de explicații, prin scrisori scrise de mână, toate cu aceeași caligrafie. Aș vrea să menționez faptul că profesorul a renunțat la drepturile de autor, la fel ca UTET-Libreria, și că Gramatica a fost publicată cu o consistentă contribuție din partea Sediului Central din Roma al Societății Dante Alighieri. Volumul a fost recenzat de conf. dr. Mariana Istrate, în recenzia Luca Serianni, cu colaborarea lui Alberto Castelvecchi, „Gramatica italiană. Italiana comună şi literară”, traducere de Elena Pîrvu, Cluj-Napoca, Editura Echinox, 2004, publicată în „Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Philologia”, XLIX, 3, pp. 170-172. Alte două articole despre volum au fost scrise de ziarista Luminiţa Ristea (Gramatica lui Serianni, în „Cuvântul Libertăţii”, anul XV, nr. 4481, 16 iulie, p. 4, și Gramatica lui Serianni”, prezentată la Craiova, în „Cuvântul Libertăţii”, anul XV, nr. 4563, 20 octombrie, 2004, p. 4). De asemenea, volumul a fost prezentat în cadrul celei de a IV-a Săptămâni a limbii italiene în lume, în data de 21 octombrie 2004, la Lectoratul Italian al Universității din Craiova, în prezența directorului adjunct de atunci al Institutului Italian din București, prof. Francesco Servida, în cadrul acțiunilor organizate de Institutul Italian din București pentru cea de-a IV-a ediție a Săptămânii limbii italiene în lume.
De-a lungul timpului, l-am întâlnit pe prof. Luca Serianni în alte două ocazii: la sfârșitul lui septembrie 2011, cu ocazia Simpozionului Societății Dante Alighieri, la care am participat pentru o zi, la invitația doamnei prof. Carla Marello de la Universitatea din Torino (eram la Torino pentru al XLV-lea Congres Internațional al Societății de Lingvistică Italiană „Coesistenze linguistiche nell’Italia pre- e postunitaria”, Aosta - Bard - Torino, desfășurat în perioada 26-28 septembrie, la care am prezentat comunicarea Cenni sull’interesse per l’Italiano nello spazio romeno in età preunitaria), și către sfârșitul lui noiembrie 2014 (în perioada 20-22 noiembrie 2014, la Napoli, unde s-a desfășurat al XI-lea Simpozion Internațional al Asociației per la Storia della Lingua Italiana ASLI „L’Italiano per la politica e la politica per l’Italiano”, la care am prezentat comunicarea L’Italiano nei Balcani).
Am început să corespondăm prin intermediul poștei electronice după al V-lea Simpozion internațional de italienistică al Universității din Craiova, din 20-21 septembrie 2013, Discorso e cultura nella lingua e nella letteratura italiana. La acel simpozion participase și un doctorand al său, G. Z., care i-a povestit domnului profesor cum s-a desfășurat evenimentul, iar domnul profesor mi-a scris ca să-mi mulțumească pentru modul în care au fost tratați doctoranzii care au participat la simpozion.
Ultima dată l-am întâlnit pe prof. Serianni, online, ca atâtea alte colege și atâția studenți de la secțiile de Italiană din țara noastră, pe 25 martie 2022, când, pentru a celebra Dantedì, Ambasada Italiei și Institutul Italian de Cultură din București, la inițiativa domnului ambasador Alfredo Maria Durante Mangoni, au organizat lecția La lingua di Dante e l’Italiano moderno, ținută chiar de prof. Luca Serianni și moderată de prof. Smaranda Bratu Elian.
Închei aceste rânduri, pe care le-am scris la invitaţia doamnei profesoare Afrodita Cionchin, cu certitudinea că, da, într-un anumit fel, și eu am fost și voi rămâne o elevă a profesorului Serianni.

Prof. Luca Serianni, conferinţă online 25 martie 2022

Elena Pîrvu
(nr. 9, septembrie 2022, anul XII)