Ioana Ciocan: „În România, potențialul femeilor este nevalorificat din cauza inegalităților de gen”

Proiectul revistei noastre dedicat femeilor-artist, început în ampla anchetă cu 29 de invitate din România (în ediţia română din martie), respectiv cu 33 de invitate din Italia (în ediţia italiană din aprilie), continuă printr-o nouă serie de interviuri care extind tematica spre alte zone de interes. Toate contribuţiile sunt reunite în secţiunea specială Ancheta exclusivă femeia-artist.
În această pagină vă propunem interviul cu Ioana Ciocan, curator independent, director general al Pavilionului de Artă București - Art Safari, cel mai mare eveniment din România dedicat artei, ajuns la cea de a opta ediție care se va desfăşura între 16-26 septembrie 2021. Este totodată vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România și membru al consiliului științific al Muzeului Național Cotroceni.

(Photo credits: Adi Bulboacă)


Care este condiția femeii-artist în zilele noastre? Ce aspecte ar trebui schimbate sau nuanţate?

Problema inegalității de gen este în continuare de mare actualitate, la nivel global și mai ales în țara noastră, din păcate. În 2020, România se situează pe locul 26 în UE în ceea ce privește indicele egalității de gen, cu 54.4 din 100 de puncte. Scorul este cu 13.5 puncte mai mic decât media UE. La Universitatea Națională de Arte din București, în cadrul Departamentului Pictură, predau doar bărbați, ceea ce este inacceptabil în 2021. Acest misoginism se regăsește, bineînțeles, și în practica expozițională a UNARTE, de exemplu pentru expoziția Transformation. From Bucharest to Gdansk. From Gdansk to Bucharest de la Muzeul Național de Artă al României ei propunând 12 artiști și nicio artistă. În România, potențialul femeilor rămâne nevalorificat din cauza inegalităților de gen care se regăsesc și în prezența expozițională. Acesta este motivul pentru care la Art Safari 2021 vom vedea o expoziție dedicată artistelor în proporție de 100%, Seducție și triumf. Femei-artist în România, curatoriată de  Elena Olariu, Angelica Iacob, Ana Maria Măciucă-Pufu, Cristina Ioniță-Măciucă și Liana Ivan-Ghilia, proiect expozițional realizat în parteneriat cu Muzeul Municipiului București. În 2020 am dedicat la Art Safari Pavilionul Internațional grupului feminist Guerrilla Girls, care la rândul lor au criticat expozițiile noastre dedicate doar bărbaților: Luchian, Tonitza, Petrașcu, Bălașa. Am luat foarte în serios critica lor și astfel s-a născut ideea expoziției Seducție și triumf. Femei-artist în România.

Din perspectiva curatoriatului la feminin, cu ce provocări v-aţi confruntat în activitatea dumneavoastră?

Nu-mi este clar ce înseamnă curatoriat la feminin sau curatoriat la masculin. Există doar curatoriat! Așa cum există doar jucării, nu jucării pentru fete și jucării pentru băieți sau culori pentru feminine și culori masculine.

The Storyalist, Art Safari 2020

Arta în spaţiul public: cum se vede astăzi, la mai bine de zece ani de la primul program din România pe care l-aţi iniţiat în acest sens, Proiect 1990?

Primul program de artă în spațiul public Proiect 1990 a existat în perioada 2009-2014 în Piața Presei Libere din București și a constat în amplasarea de sculpturi cu caracter temporar pe fostul soclu al lui Lenin. Proiect 1990 a fost prezent și în expoziția Transformation. Romanian Sculpture 25 Years After the Revolution la Muzeul Beelden aan Zee din Haga (Olanda), într-un spațiu conceput special de arhitectul Attila Kim. Spațiul public bucureștean este un loc al monumentelor uitate, într-o stare avansată de degradare sau semivandalizate. Vedem la tot pasul clădiri de patrimoniu neîngrijite sau reabilitate după stilul și imaginația fiecărui proprietar.
Sunt fascinată de ingeniozitatea cu care materialele de construcții din diverse zone ale Bucureștiului devin „arta” pe care o vedem zi de zi: rânduri suprapuse de borduri, straturi peste straturi de asfalt, un oraș unde nicio bordură sau țeavă nu sunt la fel, unde se trag marcaje pietonale verticale peste orizontale. Am documentat din 2014 cu telefonul spațiul public și am postat imaginile pe facebook, iar în curând îl voi publica. Acest catalog, Sculpturi accidentale, este urmarea firească a Proiect 1990.

The Storyalist, Art Safari 2020

Din 2014 sunteţi directorul general al Pavilionului de Artă Bucureşti - Art Safari, cel mai așteptat eveniment de artă din România.Cum vă raportaţi astăzi la această ʽinstituţie’: unde a ajuns, încotro se îndreaptă şi ce loc ocupă în parcursul dumneavoastră profesional?

Art Safari a apărut din nevoia de a vedea expoziții mai aproape de cele pe care le vizităm în muzeele din afară, din dorința de a face parte dintr-un oraș cu adevărat european unde arta este importantă, dorită și care rezonează cu locuitorii săi și evenimentele actuale.
Muzeul temporar găzduiește anual expoziții curatoriate, promovează conținut educaţional pentru toate vârstele și are loc în spații unice din capitală, de cele mai multe ori neaccesibile publicului. Numărul copleșitor de vizitatori pe care îl avem într-o perioadă atât de scurtă de timp, peste 195.000 în cele șapte ediții, dintre care mai mult de 32.000 din primul an de pandemie, arată nevoia oamenilor de a se conecta la cultură, iar prin Art Safari Bucureștiul contribuie la formarea identității noastre europene într-un oraș intercultural.
De asemenea, muzeele au un rol important în educație, iar Art Safari s-a bucurat de o mare popularitate în rândul publicului tânăr prin programele educaționale, dar mai ales prin promovarea artei românești de patrimoniu, în speranța organizării unor proiecte care să aducă marii artiști ai României mai aproape de public și să îi celebreze alături de mari nume ale artei universale. Cred că pasul următor îl reprezintă un sediu permanent.

The Storyalist, Art Safari 2020

Seducţie şi triumf în artă. Femei-artist în România este titlul uneia din expoziţiile Art Safari 2021. Ce ne puteţi spune despre artistele reunite în acest proiect, câte vor fi şi ce perioadă acoperă?

Expoziția este organizată în parteneriat cu Muzeul Municipiului București și celebrează artistele implicate în mișcările artistice moderne și de avangardă. Pavilionul invitat va găzdui lucrările a peste 37 de artiste, ca Cecilia Cuțescu Storck, Olga Greceanu, Nina Arbore, Merica Râmniceanu, Regina Maria, Milița Petrașcu, Margareta Sterian, Magdalena Rădulescu sau Georgeta Năpăruș etc.

În ce priveşte arta supercontemporană românească din acest deceniu prezentă în expoziția Superheroes/ Antiheroes - Tendințe în arta contemporană românească, ce nume feminine propune?

Expoziția curatoriată de Raluca Ilaria Demetrescu explorează rolul comunităților creative din România și diversele modalități actuale de expresie vizuală, precum și rolul artistului de a chestiona societatea și realitatea în care trăim, în calitate de eroi sau antieroi ai locului nostru în lume. Pavilionul Contemporan reunește diversitatea sub toate formele sale, de la tendințe și preocupări la tematicile și tehnicile abordate, iar prezența artistelor a reprezentat un focus important în conceptul expozițional, unde le vom regăsi pe Irina Dragomir, Liliana Basarab, Mimi Ciora sau Roberta Curcă.

Continuă şi în 2021 Programul educațional Art Safari Kids. Ce va aduce în această ediţie şi cum vedeţi, per ansamblu, educaţia artistică în şcoala românească?

Art Safari Kids este o componentă importantă a Pavilionului de Artă București prin conținutul educațional pe care îl oferă în dorința de a apropia copii de artă. Atelierele de creație le stimulează imaginația și creativitatea, iar în cadrul tururilor ghidate le prezentăm arta pe înțelesul lor. În fiecare an oferim școlilor publice și private, precum și organizațiilor non-profit care lucrează cu copii, tururi gratuite ale expozițiilor, iar accesul până în 12 ani este de asemenea gratuit, din dorința de a le facilita accesul la artă și a le oferi instrumente diverse de a cunoaște lumea.
Evoluția societății prin educație și expunerea la cultură este susținută în statele membre ale UE, iar în anul în care în România Ministerul Educației a optat pentru scoaterea din curriculă a orelor de muzică și desen, omenirea a fost lovită de pandemie și și-a găsit alinarea tot prin artă, în muzee virtuale, concerte și spectacole online. Educația artistică ar trebui susținută atât în școli, cât și în cadrul instituțiilor culturale, deoarece cultura este valoroasă din perspectiva posibilităților de expresie umană și contribuie la formarea noilor generații.

The Storyalist, Art Safari 2020

Cum apreciaţi reprezentarea românească în general şi a femeilor-artist în special, pe scena internațională a artei?

Pe plan internațional, artiștii români sunt în continuă afirmare, iar dacă până nu demult Brâncuși ar fi fost primul nume recunoscut de un străin, astăzi Adrian Ghenie deține record după record la cele mai mari case de licitații din lume, iar artiști români precum Mircea Cantor, Ciprian Mureșan, Victor Man, Geta Brătescu, Ana Lupaș sunt recunoscuți la nivel internațional. Proces solemn, realizat în mai multe etape între 1964 şi 2008 de către Ana Lupaș, se află în colecţia permanentă a Tate Modern din Londra. 

Cum vedeţi relaţia dintre modelele teoretice și practica artistică? Există un network al profesionistelor din lumea artei, între femeile-artist/curator/ galerist/colecţionar etc.?

Relația dintre femeile din lumea artei este dinamică și în continuă transformare. Odată cu libertatea de exprimare a acestora, femeile ocupă loc în profesii dintre cele mai diverse conectate cu arta. Există această solidaritate între artiste, curatoare, galeriste, colecționare, dar lor li se alătură femeile din media, corporații, ONGuri, antreprenoarele, feministele, mamele etc. Femeile inspiră și creează împreună proiecte și inițiative curajoase, organizează împreună expoziții, scriu cărți, sunt cadre academice care inspiră noile generații.

The Storyalist, Art Safari 2020

Cum se răsfrânge această perioadă asupra activităţii dumneavoastră? Dar asupra sectorului artei în general şi ce consecinţe credeţi că ar putea avea pe termen lung?

Pentru sectoarele culturale și creative este o perioadă extrem de dificilă. Pandemia a scos puternic în evidență fragilitatea acestor sectoare – de la marii operatori din industria muzicală care nu au mai putut avea activitate și până la întreprinderi mici, artiști independenți și liber profesioniști, toți au fost puternic afectați. Este nevoie de politici și finanțări structurale în următoarea perioadă pentru ca aceste sectoare să supraviețuiască, ca și de activități culturale durabile. În acest an atât de dificil am reușit prin parteneriat cu Compania Națională Aeroporturi București și cu sprijinul Ministerului Culturii să deschidem Art Safari Airport Museum, primul muzeu din Aeroportul Internațional Henri Coandă. Prima expoziție găzduită de Art Safari Airport Museum cuprinde câteva dintre picturile reprezentative pentru compunerea patrimoniului recent al Pinacotecii – Alexandru Ciucurencu, Vasile Grigore, Ion Musceleanu, Spiru Vergulescu, Ion Grigore, Zamfir Dumitrescu etc. – dar și lucrări de artă contemporană semnate de Sami Briss, Georges Mazilu, Ana Ruxandra Ilfoveanu, Petre Velicu, Felix Aftene, Irina Dragomir etc.

The Storyalist, Art Safari 2020