„Timişoara2021”, un proiect pentru viitoarea Capitală Culturală Europeană

Programul cultural al etapei StartUp (2017-2018)

În prezenţa unui eşantion reprezentativ al publicul timişorean, al autorităţilor locale şi judeţene, a numeroşi invitaţi, în Sala Multifuncţională a Palatului Administrativ din municipiul Timişoara, Asociaţia Timişoara - Capitală Culturală Europeană 2021 a lansat programul cultural al etapei „StartUp” (2017-2018), program care face parte din strategia de implementare a proiectului „Timişoara2021”. Proiectul „Timişoara2021” va avea impact atât asupra municipiului Timişoara, asupra întregii regiuni D.K.M.T. (Dunăre-Criş-Mureş-Tisa), un impact naţional, dar şi asupra Europei, Asociaţia Timişoara - Capitală Culturală Europeană urmând să lucreze, în cadrul acestui proiect, cu parteneri locali, naţionali, din regiune şi europeni.
Programul cultural al etapei StartUp (2017-2018) este derulat de Asociaţia Timişoara - Capitală Culturală Europeană şi este finanţat de Primăria Municipiului Timişoara, Consiliul Judeţean Timiş, Guvernul României, sectorul privat, fonduri europene, finanţarea venind şi cu ajutorul partenerilor.
Despre ce înseamnă, in extenso, „StartUp”, Chris Torch, director artistic al Asociaţiei Timişoara - Capitală Culturală Europeană, a spus: „Este o etapă în care se caută şi se testează noi produse culturale şi atragerea publicului spre ele. Vrem să legăm colaborări cu societatea civilă, cu instituţiile culturale, să contribuim la rezolvarea aspectelor financiare, la dezvoltarea relaţiilor internaţionale, dar şi la dezvoltarea renumelui oraşului”.
În etapa de „StartUp” („Lansare”), Asociaţia Timişoara - Capitală Culturală Europeană va activa şi reactiva legăturile cu societate civilă, apoi se va trece la dezvoltarea profilului cultural al oraşului. Cu ajutorul operatorilor din turism, Asociaţia va urmări dezvoltarea turismului cultural, pentru aceasta contând şi pe o colaborare internaţională care vizează dimensiunea europeană a proiectului TM2021.
Sloganul de candidatură al municipiului Timişoara pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021 a fost „Luminează oraşul prin tine!”, slogan care a rămas şi după ce Timişoara a primit recomandarea pentru Capitală Culturală Europeană 2021. Simona Neumann, director executiv a Asociaţiei, reamintind acest slogan în debutul prezentării etapei „StartUp”, a construit un scurt mesaj pornind de aici: „Sloganul «Luminează oraşul prin tine!» are o semnificaţie concretă, Timişoara fiind primul oraş iluminat public stradal din Europa, dar are şi o semnificaţie metaforică, Lumina însemnând energie civică, civism, participare, înseamnă Lumina din noi, dar şi din comunitate, şi toate acestea se bazează pe un set de valori pe care noi dorim să le promovăm la nivel european. Valori care sunt ale Timişoarei şi comune Europei. Este vorba de interculturalitate, multiconfesionalism, spirit anteprenorial şi spirit civic. De ce avem nevoie de aceste valori şi de ce să le potenţăm prin intervenţii culturale? Pentru că, din păcate, trăim într-o Europă tulbure”.
În discursul rostit, chiar în partea de început a momentului prezentării etapei „StartUp”, Chris Torch, director artistic al Asociaţiei, a punctat următoarele: „Eu am o idee. Aceea că adevărata transformare în Europa începe în comunităţile locale, în căutarea cărora suntem acum. Timişoara este un context care vine să se adauge la construirea ideii de transformare care există deja. Timişoara, cu tot specificul ei, cu cetăţenii ei, în Spiritul lui ’89, care a reinventat proiectul european. Aici aş vrea să clarific faptul că nu este vorba despre Europa care ar dori să se impună asupra Timişoarei, ci despre Timişoara care să-şi găsească o voce a schimbării pentru un proiect european”.
Pentru a fi pusă în aplicare viziunea artistică, Asociaţia a imaginat, împreună cu cetăţenii oraşului, un program cultural pentru anul 2021, sub forma unei călătorii. Această călătorie se va desfăşura pe trei teritorii: oameni, locuri şi conexiuni. Harta programului cultural a fost explicată de Chris Torch, director artistic al Asociaţiei.
Harta întregii idei „Timişoara 2021” începe cu „Power Station”, un program ambiţios care pune în centrul său oamenii, considerând că investiţia în oameni, în pregătirea şi-n competenţele lor, este cea mai importantă moştenire soft, intangibilă, pe care Asociaţia doreşte să o lase după anul 2021.
Primul eveniment de amploare organizat anul acesta de Asociaţia Timişoara - Capitală Culturală Europeană va fi un spectacol de circ contemporan. Trupa Cirkus Cirkör din Suedia va avea cinci reprezentaţii la Timişoara, în Sala Sporturilor „Constantin Jude”, în luna noiembrie. Aceste spectacole vor fi completate prin organizarea workshop-urilor pentru copii şi o sesiune de pregătire pentru şcoala de circ din Timişoara. Pentru elevi vor fi reprezentaţii gratuite.
O altă activitate care va începe să fie conturată în vara aceasta este proiectul „Mega Bega”, proiect care presupune realizarea mai multor spectacole pe apa canalului care traversează Timişoara.
O altă direcţie pe care Asociaţia va acţiona este cea de pregătire a construirii, în Timişoara, a viitorului Centru de Artă, Tehnologie şi Inovare, care va rămâne oraşului. Anul acesta Asociaţia va demara cercetarea „Modele pentru Timişoara” şi va trece la consultarea părţilor implicate, în vederea construirii viitorului Centru de Artă, Tehnologie şi Inovare.
Prezent la programul de lucru al Asociaţiei Timişoara - Capitală Culturală Europeană, primarul Timişoarei, prof. univ. dr. Nicolae Robu, a rostit următoarele: „Mă bucur să văd sala plină la acest eveniment, ceea ce arată că suntem foarte interesaţi în continuare, noi, societatea timişoreană, de pregătirea aşa cum se cuvine pentru anul 2021. S-a putut înţelege şi din prezentare cât accent se pune şi acum (şi se va pune până la capăt) pe implicarea cât mai largă a comunităţii noastre. Eu nu pot fi mulţumit să văd că un oraş, cel mai dinamic economic din România, cel mai prosper (toate cifrele ne arată cât de bine ne mişcăm pe aceste coordonate), nu vine cu sprijin pentru proiectele majore ale comunităţii. Este ceva de neînţeles. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume. Noi ne-am asumat o mulţime de obligaţii prin acest proiect şi ele trebuie duse toate la îndeplinire. Va trebui să avem resurse să implicăm comune şi oraşe din judeţ, aşa cum s-a spus în prezentare, pentru că vrem să ne manifestăm ca o adevărată Capitală Culturală, iar asta presupune să punem în valoare cu această ocazie şi potenţialităţi care zac, în judeţul nostru, nefolosite. Avem parteneriatele internaţionale, avem relaţia cu Novi Sad, avem relaţia cu Grecia, ca şi noile parteneriate cu Szeged, cu Budapesta ş.a.m.d.” Încheind discursul, primarul municipiului Timişoara a mulţumit celor prezenţi şi a adresat un îndemn tuturor cetăţenilor municipiului, „fiţiîn continuare alături de acest proiect, de echipa care a muncit şi munceşte foarte bine şi am încredere că o va face până la capăt, iar eu îi asigur tot suportul meu”.
În intervenţia domniei sale, prof. univ. dr. Victor Neumann, managerul Muzeului de Artă Timişoara, a precizat următoarele, în cadrul şedinţei de lucru a Asociaţiei: „Trebuie să înţelegem şi o parte din istoria acestui oraş, care nu are legătură cu etnicitatea, chiar dacă a existat o diversitate. Are o profundă legătură cu civismul. Oamenii care au vorbit mai multe limbi, n-au vorbit ca să se identifice cu o comunitate, neapărat, ci să se identifice, în primul rând, cu ceilalţi, cu care lucrau împreună. Asta înseamnă timişorean, iar multiculturalitatea e dublată de interculturalitate, adică de punţi de legătură între oameni, între culturi. Nu suntem singuri unii faţă de alţii. Acest oraş devine Capitală Europeană a Culturii tocmai în sensul de a-şi recuceri civismul de altădată. Imaginaţi-vă că Timişoara interbelică, în interiorul României, era un model pentru toată ţara, din punct de vedere industrial, comportamental şi al relaţiilor între oameni. Gândiţi-vă numai la echipa de fotbal Ripensia, care era o emblemă. Gândiţi-vă la echipa de polo a Ilsei şi la Clubul Ilsa care a existat în acest oraş. Gândiţi-vă la creşele şi grădiniţele pe care le avea fiecare fabrică. Asta a însemnat o civilitate. Această dimensiune trebuie să o recâştige Timişoara. Timişoara trebuie să devină inclusivă, nu exclusivă”.
Partea doua din programul de lucru al Asociaţiei a fost destinată dialogului cu participanţii prezenţi în Sala Multifuncţională a Consiliului Judeţean Timiş, conducerea executivă şi artistică a Asociaţiei Timişoara-Capitală Culturală Europeană primind întrebări din partea celor prezenţi în sală.

„Café 21”, dezbateri publice, episodul doi: „Oraşul: Spaţiul public şi interesele private”

Seria de manifestări „Café 21” face parte din etapa StartUp (2017-2018) a proiectului Timişoara2021 şi se încadrează în strategia Asociaţiei pentru a se adresa publicului nou, aceasta realizându-se prin intervenţii culturale a căror ţintă este implicarea publicului, prin dezvoltarea spiritului critic, prin angajarea publicului în câteva dezbateri pe teme europene, toate acestea prin dezbateri publice.
Primul episod din seria dezbaterilor publice „Café 21” a avut ca temă de discuţie Comunităţile: Europa comunităţilor?. Cel de-al doilea episod al seriei de manifestări „Café 21”, desfăşurat în curtea interioară a casei sârbeşti din Piaţa Unirii, a avut ca temă a discuţiei Oraşul: Spaţiul public şi interesele private.
În pregătirea evenimentului s-a pus întrebarea „Ce facem cu spaţiile private şi interesul public?”. Seara de „Café 21” a ţintit oraşul, încercând să ofere un răspuns la întrebările: ce se întâmplă cu spaţiul public?, unde ne întâlnim?, ce se întâmplă când spaţiul public şi cel privat nu sunt în armonie unul cu altul?, ce anume din patrimoniul nostru trebuie să protejăm şi cum vom construi în viitor? şi ce are a face cultura cu toate acestea?
Moderatorii dezbaterii au fost Simona Neumann, director executiv a Asociaţiei Timişoara-Capitală Culturală Europeană 2021, şi Chris Torch, director artistic al Asociaţiei. Invitaţii dialogului au fost, alături de cetăţeni, arhitecţii Samu Szemerey şi Simina Cuc, iar formaţia „Vera and Friends” a asigurat acordurile muzicale specifice momentului.
Samu Szemerey a sosit la Timişoara, pentru această dezbatere, din Ungaria, Budapesta. Este arhitect, urbanist, fondatorul Centrului Urban de Arhitectură Contemporană, şi expertiza sa este o combinaţie între tehnologie, inovaţie, industrii creative, spaţiu construit, istoria arhitecturii reflectată în mass-media şi multe altele despre care a vorbit la dezbatere. A fost invitat la dezbatere pentru multiplele sale iniţiative de intervenţii culturale în spaţiul public, despre care a povestit, iar pe marginea celor relaatate s-a încropit o discuţie la care a luat parte publicul. În discursul susţinut, arhitectul maghiar a adus nenumărate exemple de colaborare a celor două componente, public-privat, totul, în concepţia sa, fiind doar o chestiune de ideologie sau de schimbare corectă a acesteia. 
Simina Cuc, arhitect şi membru al Ordinului Arhitecţilor din România (O.A.R.), în intervenţia sa şi-a exprimat dorinţa de a lăsa la o parte informaţia şi a împărtăşi publicului prezent la dezbatere câteva întrebări care au rezultat în urma experienţei desfăşurate în timp la Ordinul Arhitecţilor, cu ocazia evenimentelor culturale desfăşurate. Tânăra arhitectă a mărturisit: „de fiecare dată când spunem spaţiu public – interes privat, am senzaţia că folosim sintagma leu şi zebră, pradă-prădător. Dar aş face o foarte mică corecţie, o nuanţare pe care o consider extrem de importantă. E un fel de subiect tabu. Dacă vorbim de interes privat, tot ce uităm să spunem este că nu e vorba de un interes extrem de justificat, mai ales în lumea contemporană în care antreprenoriatul şi acest sistem economic sunt bazate pe investiţii, pe bani; banul este o noţiune extrem de importantă în ziua de astăzi. Este vorba de procesul de lăcomie. Una este să fie un interes generat de lăcomie şi alta este să fie un interes privat, generat pur şi simplu de dorinţa de a face profit, şi aici întrebarea este: cât profit faci, în urma spaţiului public?”.
În intervenţia domniei sale, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, arhitect Ştefan Ţigănaş, s-a referit astfel la tema public-privat: „Cred că discutăm despre echilibru şi cred că subiectul acesta, spaţiu public – interes privat înseamnă, de fapt, nişte relaţii biunivoce, înseamnă că spaţiul public are nevoie de interes privat şi atunci când el e lipsă, trebuie creat”. 
Seria dezbaterilor publice „Café 21” merge mai departe, urmând a se realiza încă patru întâlniri anul acesta, în alte locaţii din municipiul Timişoara, unde cetăţenii sunt invitaţi să-şi exprime opiniile într-un cadru relaxat, informal, în calitate de cetăţeni europeni activi, conectaţi la lume şi implicaţi în viaţa comunităţii.
Temele următoarelor discuţii din seria „Café 21” sunt: 5 septembrie 2017 - „Cetăţenia: Cum au loc schimbările?”; 3 octombrie - „Mobilitatea: Un oraş de tranzit?”; 7 noiembrie - „Globalizarea: Schimbări mici la scară mare?”; 19 decembrie -„Sustenabilitatea: Cu ce costuri?”. La întâlniri este aşteptată orice persoană care are ceva constructiv de spus, pentru a regândi împreună oraşul.



   

 

   

Foto: Constantin Duma


Cornel Seracin
(nr. 7-8, iulie-august 2017, anul VII)