Lansare de carte. Viața și moștenirea Sarmisei Bilcescu-Alimăneștianu de Sanda Safta

Pe 28 iunie 2025, la Secția de Etnografie și Artă Populară a Muzeului Municipal Câmpulung, a avut loc lansarea cărții Viața și moștenirea Sarmisei Bilcescu-Alimăneștianu realizată de dr. Sanda Safta.
Managerul Muzeului, Alexandru Oprea, a deschis evenimentul subliniind raritatea temei – istoria femeilor este puțin cercetată de istoricii români – de asemenea, dificultățile întâmpinate de autoare în perioada documentării la unele din instituțiile statului: „Mai ales vorbim despre autoritățile locale. Mergi la o primărie și spui că faci o cercetare pentru un muzeu, nu e pentru un profit (...). Pur și simplu, preferă să nu-ți răspundă, cu toate acreditările posibile. Această cercetare ar fi putut să fie mult mai exhaustivă fără aceste rezistențe de a da informații, care, prin natura lor, sunt publice...”
La acest eveniment a fost invitat Ionuț Gheorghe, directorul Muzeului Județean „Teohari Antonescu” Giurgiu, contributor la realizarea cărții, care a vorbit pe o platformă zoom despre colaborarea constantă a celor două muzee.
Subsemnata mi-am exprimat bucuria și onoarea de a fi invitată la această lansare de carte despre o româncă valoroasă, dar uitată de istorici. Am vorbit despre experiența mea ca arhivist în munca de salvare a documentelor referitoare la istoria femeilor. Am evidențiat inițiativele mele de salvare și promovare a arhivelor unor femei remarcabile, precum Alexandrina Gr. Cantacuzino (fondatoare de asociații feministe naționale și internaționale), Aida Vrioni (prima jurnalistă profesionistă din România) și Bucura Dumbrava (prima femeie care a escaladat Vârful Omu din Munții Bucegi). Asemănător este și cazul Sarmisei Bilcescu-Alimăneștianu, care a rămas în uitare, deși ea este un simbol universal: prima femeie cu doctorat în drept din lume, prima femeie avocat din Europa! Teza Despre condițiunea legală a mamei în dreptul roman și francez a fost susținută la 12 iunie 1890, la Facultatea de Drept din Paris.
De apreciat, în primul rând, cercetarea și promovarea în lucrare a documentelor arhivistice, iar autoarea a descoperit actele de stare civilă ale Sarmisei și membrilor familiei ei. Sarmisa a fost membră a numeroase asociații profesionale și caritabile, aș sublinia Furnica, Federației Femeilor Universitare, Țesătoarea. Din dosarul ședințelor asociației Țesătoarea din fondul Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române păstrat la ANR, aflăm că Sarmisa a colaborat la organizarea expozițiilor de cusături naționale din anii 1928-1940, alături de Alexandrina Gr. Cantacuzino, Elena Gen. Perticari, Zefira Col. Voiculescu, Cecilia Cuțescu Storck, Hortensia Cosma, Anna Al. Lahovary, Aretia Tătărescu – toate fiind femei cu inițiative reformatoare în epocă. De exemplu, prima expoziţie de scoarţe naţionale (covoare olteneşti, munteneşti, moldoveneşti, basarabene), specifice prin ţesut, colorit, prin desen, pe care societatea Ţesătoarea a deschis-o la 1 iunie 1929. La inaugurarea expoziției au participat Regina Maria a României și Demetru I. Dobrescu, primarul Capitalei, care au analizat calitatea scoarţelor româneşti şi au propus diferite soluţii pentru „menţinerea şi răspândirea gustului pentru modele curat româneşti”. În paralel, s-a organizat un concurs, iar juriul – din care făcea parte și Sarmisa Bilcescu Alimăneștianu – a hotărât ca din cele 132 scoarţe trimise, 79 să fie respinse pentru că nu îndeplineau condiţiile (nu aveau caracter românesc, desenul prea mecanic, coloritul prea slab). Premiul I a fost acordat Ligii Naţională a femeilor din Gorj condusă de Aretia Tătărescu, al II-lea atelierelor doamnelor Maria Nisipeanu (Bucureşti) și Iulia Vincenz (Craiova), al III-lea doamnei Stamadiade (Bucureşti), al IV-lea Alexandrei Rotică-Melisopol și școlii industriale casnice din Călărași, iar mențiuni societății Văduvelor de Război din București, Mănăstirii Bistrița din Gorj, Alexandrinei Duly din Pitești, școlii de industrie casnică din Chișinău, doamnelor Silvia Zottu, Maria Ciuceanu din București, Turcanovici din Roman, Școlii Moldoveanca din Botoșani. Din menționarea acestor doamne și a zonele de proveniență se observă răspândirea, caracterul național al asociației Țesătoarea!
Autoarea a prezentat și documente privind proprietățile rurale ale Sarmisei din fondurile Ministerul Agriculturii și Domeniilor și Colegiul Inginerilor, cu relevante informații privind inițiativele familiei – danii, construcții de școli, biserici, ateliere de țesături tradiționale. De apreciat drumurile și cercetările efectuate de Sanda la școlile, primăriile și bisericile din județul Argeș, care au determinat descoperirea moștenirii Sarmisei! Și, în condițiile lipsei unor lucrări istorice despre Sarmisa, a cercetat presa epocii și a descoperit importante informații – de exemplu, vizitele și colaborarea cu Regina Maria.
De remarcat că cercetătoarea a mai scos la lumină și alte femei deosebite, dar uitate, despre care nu s-a mai scris nimic de decenii, precum scriitoarea Smaranda Gheorghiu „Maica Smara” sau Natalia Slivici, lidera Asociației Creștine a Femeilor, iar acum cercetează surse despre activitatea unor artiste care au donat lucrări muzeului.  

Autoarea lucrării, dr. Sanda Safta, muzeograf șef al Secției de Etnografie și Artă Populară a Muzeului Municipal Câmpulung, a vorbit despre munca de patru ani pentru descoperirea și analiza surselor istoriei Sarmisei Bilcescu-Alimăneștianu. Autoarea a subliniat că Sarmisa Bilcescu-Alimăneștianu a fost prima femeie cu doctorat în drept din lume, prima femeie avocat din Europa și a expus câteva din calitățile acestei femei remarcabile: „După 80 de ani, lucrarea scoate la lumină multe aspecte necunoscute chiar nouă, muscelenilor. A fost o personalitate puternică, un model intelectual, dar a fost și soție, și mamă, și prietenă desăvârșită. În primul rând prietenă a Reginei Maria, pentru care a învățat limba engleză și i-a predat lecții de limba română, devenind astfel prietene până la sfârșitul vieții. A fost o luptătoare, o femeie dârză, energică, muncitoare, pentru că ziua ei de muncă începea la ora 6,00 și se încheia la 12,00 noaptea. A fost o femeie generoasă, filantroapă, un umăr de sprijin pentru cei care îi cereau ajutorul. A îndemnat și a luptat foarte mult pentru știința de carte. Ca mărturii avem și astăzi edificii de care ne bucurăm în continuare, de care beneficiem, în zona noastră: școlile construite. A fost un exemplu demn de urmat de către alte femei, pentru că pe urmele ei a călcat Ella Negruzzi, care a devenit prima femeie avocat din Europa cu drept de a pleda. Sarmisa Bilcescu-Alimăneștianu nu a reușit niciodată să pledeze, dar a oferit consultații gratuite.”
Sanda Safta a explicat titlul lucrării, Viața și moștenirea Sarmisei Bilcescu-Alimăneștianu: „De ce moștenirea? Sarmisa Bilcescu-Alimăneștianu a fost foarte bogată, dar moștenirea a împărțit-o cu semenii săi. Deținea aproape 8.000 de hectare de pământ, multe imobile și resurse financiare importante. A dăruit cât a putut, pentru ca numele țării în care s-a născut, a crescut și a locuit să devină cunoscut pe întreg mapamondul. Cercetând trecutul acestei femei celebre, am descoperit și alte amănunte inedite din viața personală, probleme pe care le-a înfruntat de-a lungul deceniilor, cu statul, faptele și operele de binefacere mai puțin cunoscute, nefiind toate exemplificate până acum. Am cunoscut o latură a femeii Sarmisa Bilcescu, a soției, a mamei și a avocatului. Pentru nenumăratele acte de caritate și operele de binefacere a fost supranumită «mama celor necăjiți și lipsiți și sprijinul studențimii muscelene». În anul 1890 a primit distincția „Ofițer al Academiei de la Paris” și a fost decorată, în anul 1909, cu medalia „Răsplata Muncii”, clasa I, cu ocazia inaugurării Școlii din Bilcești.”
„Și eu pot să recunosc că, și astăzi, Sarmisa Bilcescu-Alimăneștianu trăiește în cămările inimilor noastre” a spus Sanda Safta la încheierea mesajului său.

Această carte este structurată pe trei capitole: I. Familia și educația Sarmisei Bilcescu-Alimăneștianu (copilăria și adolescența, Studii și educație, Teza de doctorat, Căsătoria, Constantin Alimăneștianu, Dumitru Alimăneștianu), II. Activitatea profesională și caritabilă, Decesul și III. Moștenirea Sarmisei Bilcescu-Alimănșetianu (Proprietățile moștenite de familia Bilcescu-Alimăneștianu, Proprietățile din județul Muscel, Proprietățile din județul Ilfov, Edificii construite pentru comunitate). De reținut, în carte sunt inserate câteva fascicule din teza de doctorat de 508 pagini, traduse în premieră în această lucrare. Cartea este fundamentată pe o bogată bibliografie, conținând surse inedite, lucrări de specialitate, fotografii personale și numeroase articole din presa epocii. În concluzie, Viața și moștenirea Sarmisei Bilcescu-Alimăneștianu este o lucrare complexă, importantă și necesară în sfera istoriei femeilor din România, un model de lucrare științifică, bogat documentată, inedită, care sperăm să inspire și să genereze noi cercetări în acest domeniu.

La lansare au participat muzeografi, istorici, cercetători, invitați din București, Giurgiu, Pitești ș.a. După finalizarea prezentărilor, evenimentul a continuat cu vânzarea cărții și acordarea de autografe de către autoarea lucrării. Totodată, au avut loc diverse discuții, despre elaborarea lucrării, despre descoperirea și cercetarea surselor, iar unii participanți au vizitat muzeul.

Sanda Safta prezentând cartea Viața și moștenirea Sarmisei Bilcescu-Alimăneștianu
la Secția de Etnografie și Artă Populară a Muzeului Municipal Câmpulung, 28 iunie 2025

Monica Negru
(nr. 9, septembrie 2025, anul XV)