Simona Vilău versus Venus Belvedere. Un dialog anacronic între fete de esență tare

Simona Vilău prezintă la început de 2018 o expoziție personală la Galeria Új Kriterion din Miercurea Ciuc. Născută în 1983, autoarea locuiește și lucrează în București, oraș în care a studiat Pictura în cadrul Universității Naționale de Arte. Din 2012, Simona Vilău este Doctor în Arte Vizuale, titlu pe care l-a obținut cu teza Imaginea violenței în arta contemporană din România. Colaboratoare a revistei ARTA, ea s-a evidențiat ca una dintre cele mai originale artiste și curatoare independente ale tinerei generații românești de după 2010.
Prezentarea lucrărilor din expoziția de la Miercurea Ciuc a avut loc între 22 februarie și 30 martie 2018, timp în care publicul a fost invitat să interacționeze cu un univers determinat concomitent de conceptualism și cultura pop. Latura conceptuală este evidentă în alegerea subiectelor care au la bază realitatea sensibilă a corpului, în confruntarea dintre reprezentări figurative și versiuni matematice ale cuantificării frumuseții în raport cu proporțiile ideale evocate de idealuri antice transformate în valori clasice. Valențele pop ale lucrărilor expuse derivă din cromatica crudă, directă, a contururilor desenelor sau a formelor pictate. La nivelul portretelor artista nu insistă cu detalii sau reveniri expresive, ci trasează expresiile direct, energic, ca și cum ar tăia bucăți de piatră. Desenele, picturile, cât și chipurile personajelor au calități sculpturale, volumele constituindu-se prin linii tăioase, grave, decise, critice. Materialele folosite sunt hârtia și pânza, cariocile, pixul și culorile acrilice.
Așa cum relevă titlul expoziției, Venus Belvedere, lucrările dedicate feminității sunt concepute din perspectiva „vol d’oiseau” a eroului masculin. Această belvedere este sugerată în pictura Golden Man (fig.1), singura reprezentare a unui personaj masculin, care guvernează grupul de reprezentări ale feminității. Băiatul înalt și rece, strălucitor, de aur, ridicat pe vârful unei coloane, nu este altceva decât imaginea arhetipală a bărbatului artist care, de-a lungul istoriei, a surprins corpul feminin în diferite ipostaze idealizate. Prin ridicarea omului de aur pe un soclu înalt, în mijlocul unui spațiu nedeterminat, artista face apel la statutul plenipotențiar al ființei care vede totul de sus și are calitatea de a selecta, de a categorisi, de a lua decizii. Acest punct de observație reprezentat metaforic de corpul masculin oferă perspectiva panoramică a unor imagini care au ca punct de plecare idealul clasic al antichității: imaginea antropocentrică a frumuseții interioare și exterioare.
Specificitatea abordării creative a Simonei Vilău stă în faptul că ea face apel la idealul clasic pentru a-l putea defragmenta, pentru a-l răpune, pentru a-i dovedi ineficiența și inconsistența. Artista își asumă argumentarea unei perspective anticlasice. „Ironia, emoția, raportul feminin-masculin și unghiul de vedere diferit sunt cheia de citire a acestor vederi, în care ochiul privitorului se transformă metaforic într-un foișor „belvedere”, cu privirea ațintită înspre frumusețea corpurilor inspirate de idealul elenistic de frumusețe feminină, torsul lui Venus din Milo reinterpretat în tipuri corporale mai mult sau mai puțin idealizate” [1], declară artista în introducerea catalogului expoziției. Un alt aspect important al realismului imaginilor se raportează la intimitatea tabuurilor feminine. Pictorița are în vedere redarea unor realități precum „schimbările corpului feminin, trăiri intens emoționale, narcisism, idolatrie și obsesii” [2].

Cele 29 de lucrări expuse se compun din 8 picturi pe pânză, 16 desene pe hârtie și 5 texte cu valoare narativă. Dacă în cazul desenelor și al picturilor subiectele sunt ușor recognoscibile, figurative și clare, cele 5 texte intră într-o legătură directă cu privitorul, în sensul în care imaginea se configurează în imaginația privitorului, pe baza descrierii artistei (fig.2). Raportul dintre text și imagine stă în creativitatea și disponibilitatea dialectică a privitorului, care este invitat de artistă să intre într-un joc al imaginației, unde i se oferă libertatea de a construi o realitate proprie, plecând de la un text scris școlărește pe o hârtie liniată. Adoptarea stilului caligrafic infantil, alături de simplificarea formelor desenate reprezintă un demers de căutare a valorilor inocenței și inspirației primare. Cu toate acestea, lucrările rămân puternice, critice, dovedind uneori o gravitate aparte.
Lucrarea „Venus of the Lillies” aduce privitorul mai aproape de o imagine hibridizată a statuii Venus din Milo. Prin amploarea coapselor, a formelor proeminente ale sânilor, abdomenului și sexului, fragmentul sculptural face o trimitere directă la un alt model feminin arhetipal urmărit de Simona Vilău: Venus din Willendorf. Statuetei îi lipsesc mâinile, picioarele și capul, dar ea totuși rămâne un fragment feminin valid, identificabil, frumos, atrăgător. Vegetația care încadrează corpul poartă numele simbolic al crinului, floare cu puternice semnificații mitologice, plantă care amplifică senzualitatea punctată de reperele rămășițelor a ceea ce a fost odată un trup voluptuos. Bucuria estetică de a admira o pictură precum „Venus of the Lillies” este secondată de întrebări care vizează statutul feminității în perioada contemporană.
Expoziția Venus Belvedere are ca subiect central corpul feminin, cu schimbările și deturnările sale. Femeile arhetipale pe care le aduce în prim-plan Simona Vilău sunt surprinse în momente de intimitate. Subiectul principal explorat de autoare gravitează în jurul tabuurilor legate de imperfecțiunile corpului, care în cazul capodoperelor unor artiști precum Manet, Courbet sau Degas sunt camuflate.
Trăim o perioadă paradoxală, în care nuditatea unei statuete de peste 29.000 de ani precum Venus din Willendorf este considerată pornografică [3]. Simona Vilău operează asemenea unui arheolog al imaginii: ea prelevează din istoria culturii reproduceri de fragmente umane, păpuși, statuete sau bucăți de sculpturi. Volumele antropomorfe devin material primar care, trecute prin filtrul realismului expresionist al artistei, sunt formulate în desenele acesteia ca imagini în care pulsează VIAȚA.



Fig.1 Golden Man, acrylic pe pânză,30 x 40 cm, 2017



Fig.2 Written Genre Scenes/On Bloomday,ink on paper,29 x 21 cm, 2017



Fig.3 Venus of the Lillies, acrylic pe pânză,50 x 40 cm, 2017



Andreea Foanene

(nr. 4, aprilie 2017, anul VII)


NOTE

1. Simona Vilău, Venus Belvedere, Miercurea Ciuc, 2018, catalogul expoziției, p. 2.
2. Ibidem.
3.
Alexandra Ma, Facebook banned a user from posting a photo of a 30,000-year-old statue of a naked woman — and people are furious, Business Insider online, Sursa: http://www.businessinsider.com/facebook-bans-venus-of-willendorf-photos-over-nudity-policy-2018-3 (ultima accesare: 01.03.2018).